România lucrului țapăn făcut. Un Parlament absolut ilegitim

Aceasta este imaginea pretinsului partid de stânga din România, care parazitează țara de aproape trei decenii. Sub diverse denumiri „politice”, cu intruziuni ireversibile din partea  unor ofițeri din serviciile speciale. Fără solidarizarea noilor elite intelectuale și din mediul de afaceri, noi nu mai putem scăpa din ventuzele acestei caracatițe.  

Traian Băsescu, un om de care ne-am legat multe speranțe că vom putea normaliza viața din România. Pornit din același sistem, el a încercat să-l submineze din interior. Alții susțin că a creat propria mafie. De numele lui se leagă totuși cele mai importante eforturi de schimbare a raporturilor dintre statul mafiot și națiune. A fost, dar n-a fost să fie. Oamenii lui, cu puține excepții, au copiat algoritmul politicianist al partidului-stat, care „fură el ce fură, da' ne dă și nouă”. Are însă o scuză: nu a avut niciodată o majoritate parlamentară proprie, dar a reușit să devoaleze comportamentul gregar al politicienilor. Implicarea familiei în  afaceri dubioase i-a erodat grav prestigiul și a dat apă la moară secăturilor și pârnăiașilor: Uite cine vorbește! E la fel ca noi!...
Prin ura pe care a generat-o printre potăi, el va construi unica opoziție eficientă și credibilă din acest parlament ales contra Constituției. 

România lucrului țapăn făcut

Un Parlament absolut ilegitim

 Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

(Constituția României, Articolul 2)

Prin urmare, poporul își exercită suveranitatea prin alegerea parlamentarilor, dar și prin plebiscit, în condițiile prevăzute de lege.

Mai departe, Constituția precizează mai apăsat: „Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.  Prin urmare, nici chiar Senatul condus de Inimă Zburdalnică nu se poate erija în reprezentantul absolut al poporului român. Constituția nu delegă voința națiunii către organele alese în caz de referendum.

Nu mă pasionează Constituția votată cu morții lui Octav Cozmâncă, dar până o vom schimba, trebuie s-o respectăm. Toți, inclusiv cei care ne conduc. În anul 2009, am fost convocați la un referendum pentru un Parlament unicameral, cu maxim 300 de parlamentari. Majoritatea covârșitoare a românilor au votat pentru: 77,78% - unicameral, 88,84% - maxim 300 parlamentari. Prezența la vot a fost de 50,95%. Au votat "DA" 7.765.573 de români, deci inclusiv alegătorii PSD.

În aprilie 2016, Senatul României a respins proiectul de lege al Partidului Mișcarea Populară privind reducerea numărului de parlamentari la 300, în concordanţă cu rezultatele referendumului din 2009. Împotriva proiectului s-au exprimat 83 de senatori, 3 s-au abţinut, iar 2 au votat pentru reducerea numărului de aleşi. ''Senatul a omorât, astăzi, voinţa a 7.765.573 de cetăţeni români care au decis că vor un Parlament cu maxim 300 de parlamentari. PSD, PNL, ALDE, UNPR şi UDMR nu sunt de acord cu cetăţenii români. Ei au votat pentru păstrarea structurii actuale, cu 500 de aleşi ineficienţi'', a scris pe Facebook, Eugen Tomac, preşedintele executiv al PMP.

Și toate s-au oprit aici. Liberalii au votat alături de PSD, așa cum altădată au mers în trena lui Mircea Geoană sau a lui Victor Ponta, au votat pentru alegerea primarilor din primul tur, tot în devălmășie cu PSD, iar acum chirăie că au pierdut alegerile. Trebuie să ai mintea lui Eugen Nicolicea ca să crezi că orice găinărie juridică este permisă.

Aleșii poporului dăștept sau diștept au călcat referendumul în picioare. Nicăieri în Europa nu se desconsideră voința populară, așa cum s-a făcut la noi. Majoritatea parlamentară de la Londra nu dorește ieșirea din Uniunea Europeană, ar face orice să schimbe, dar respectă voința populară. La noi, nimeni nu depune plângere la Curtea Constituțională, să le arate maeștrilor în halate vișinii că ne-au fost batjocorite drepturile, că, în consecință, acest nou parlament este absolut ilegitim. Nici Traian Băsescu, inițiatorul acestui referendum.

Nici chiar eu...

Dragnea Akbar, bre!

Mă uit la Liviu Dragnea și parcă îmi dau dreptate pentru premoniția mea: PSD a urcat la Palatul Victoria pe cai albi. Urmează Palatul Cotroceni pentru Gorică Pirgu. Cu mustața lui colilie, poate să fure și ouăle de sub cloșcă și cloșca merge să-l voteze a doua zi. Parcă și Bolintineanu a scris pentru el:

„Roșiorul mîndru și frumos ca crinul

Cînd pe mal s-arată tremură Vidinul

La vederea sa.

Face de se miră toată arăpimea,

Ieniceri, spahii și arnăuțimea

Și-i strigă: ura !

Ferentarul, ager și cu lungă chică,

Intră în oștime fără nici o frică”.

Cu o populație sărăcită, ignorantă și mituită, mafia roșie vrea acum să dețină controlul absolut. Până și Klaus Iohannis a priceput că nu mai ține și a ajuns la vorba lui Traian Băsescu: nu poți fi elegant cu mafioții. Izbucnirea lui de la CSM a fost pe măsura nemerniciei adversarilor:

„Sunt unii politicieni care au impresia că... ce dacă au un dosar penal sau sunt condamnați? Ei cred că sunt băieți buni, au luat multe voturi, iar dumneavoastră... să vă vedeți de treabă. Așa ceva nu accept!

Președintele Camerei Deputaților este o persoană condamnată penal și cu o urmărire penală în curs. Președintele Senatului este o persoană trimisă în judecată pentru minciună penală. Asta, doamnelor și domnilor, este ce numesc eu circumstanțe îngrijorătoare.

 Politicienii, de regulă, încearcă să acapereze tot. Așa funcționează un politician. Vrea puterea. De cele mai multe ori, o vrea din motive legitime. Este ales de oameni ca să exercite puterea, doar că la unii, câteodată, apare o nevoie excesivă de putere”.

Având în paporniță doar 3.200.000 de voturi, Liviu Dragnea vrea să conducă asemenea lui Nicolae Ceaușescu. Cu diferența că stejarul din Scornicești nu și-a tras viloi la Smîrdioasa. La fel ca Ion Iliescu, deșca parașutată cu Sașa Bârlădeanu, cu Silviu Brucan, Petre Roman, Nicolae Militaru și cu Valer Dorneanu,  Dragnea a venit la putere cu garda veche: tovarășii Valer Dorneanu, Petre Daea, Teodor Meleșcanu care le spunea românilor care stateau  la cozi să voteze la Paris:

"Aş vrea să recomand tuturor celor care, eventual, s-ar putea simţi descurajaţi de numărul mare de oameni care sunt la coadă, să încerce să voteze şi la alte secţii. Cea mai apropiată secţie este la Nancy, unde, la ora actuală, nu există niciun fel de coadă. Pot să facă acest sacrificiu să se ducă la Nancy, mai ales că este un oraş superb, leagănul art nouveau care s-a creat în Franţa şi care este bine cunoscut şi în România". A servit partidul și Liviu Akbar nu s-a sinchisit să-l pună din nou ministru de Externe. Doar pentru că e uns cu toate alifiile. Distanţa între Paris şi Nancy este de 385 de kilometri. Peste trei ore cu maşina. Două ore cu trenul. Un bilet la clasa a II-a costă peste 60 de euro.

Partidul cu cei mai mulți pușcăriași, partidul care a dat cei mai mulți scriitori de pârnaie ne conduce din nou. Dragnea crede că progresul nu e posibil fără nițică pușcărie, fără nițică corupție. „Vrem bunăstare, nu dosare!”, striga Seby Ghiță, o speranță a partidului-stat. Adică bunăstarea lor, nu a noastră. „Îndrăznește să crezi în România!”, adică în PSD.

Cu acești indivizi, am revenit la dezastrul politic de dinaintea mult prea suspendatului Traian Băsescu. Sigur că Liviu ar fi vrut să domnească el însuși, dar l-a împiedicat „o lege profund nedreaptă și neconstituțională”. Dar este o legea dată de PSD în 2001, pe timpul Nepotului Mătușii Tamara. Să înțelegem că PSD face legi „profund nedrepte și neconstituționale”, cum afirmă Liviu Dragnea?

Nesocotindu-și chiar și propria haită, Liviu Akbar a propus-o pe tătăroaica Sevil Shhaideh pentru funcția de premier. Eu nu neg că urmașa lui Cubilai Han ar fi o mare profesionistă la finanțe, dar bărbatul ei este un sirian din guvernul lui Bashar al-Assad. Adică, cu rușii. Dacă ne uităm la Bogdan Diaconu și la Seby Ghiță „Te rog, ai grijă că, de-acum înainte, singura formă de salut acceptată este „Liviu Akbar, bre!”. Nu se mai admite alta”, îmi spunea un prieten. Liviu știe programul de guvernare din doască în doască și dacă dă el ortu popii, am pus-o: Sorin Grindeanu, scos de urgență din ograda lui Ilie Sîrbu și a lui Victoraș Ponta, pe unde lipea afișe cu șefu cel râncaci, a ajuns premier, dar are o lipsă: nu știe programul. Numai Liviu știe pentru că el, Bombonica și cu fiică-sa au terminat facultatea la Universitatea Fantomă „Alexandru Ghica” de la Alexandria, cu negri care au mers în locul lor la Universitatea din Ploiești, la Timișoara sau la Târgoviște ca să dea examenul de licență, dar organele nu au vrut să facă anchetă în acel dosar. Știu ele de ce...  Dar și noi știm. Mulți milițieni și primari s-au trezit cu diplome de studii superioare atunci. Iar directorii de ziare au făcut atunci mult sânge în balegă... Foștii colonei de securitate și-au tras universitate la Alexandria, falsificau într-o clădire din Piața Unirii din București buletinele de identitate, diplomele de bacalaureat și pe toate era lipită fotografia negrului, dar cu numele și datele clientului: de exemplu, Liviu Dragnea. Negrul mergea la examenul de licență în locul lui, dar cu numele clientului. Rețeaua funcționează și azi.  Spiritul Abramburica a rămas în învățământul nostru.

Liviu le-a luat sandvișul!

De pe vremea oportunistului Radu Câmpeanu, eu nu mai am încredere în Partidul Național Liberal. Apoi Căcărău i-a pus fes partidului Brătienilor. Și ce nevoie am fi avut astăzi de un partid istoric autentic...

Așa că PNL a intrat în luptă condus de Alina Gorghiu, care trebuia să stea mai degrabă acasă cu Noah cel mic. „Dacă nu-mi dai drumul la ușă, vine Liviu și-ți ia sandvișul!...” Am crezut că Dragnea a făcut acel filmuleț. M-am uitat din nou și nu-mi venea să cred. La fel ca PSD („Ei ți-au luat pensia, noi ți-o dăm mărită!”, „Ei ți-au luat pielea, noi ți-o dăm înapoi!”, „Îndrăznește să crezi în România!”), Alina a avut consultanți electorali din... Israel. Cu tot regretul, dar Felix Tătaru nu s-a mai văzut de-atâta inepție.

Nu PSD a câștigat alegerile. PNL s-a comportat lamentabil fiindcă nu are lider puternic, un om cu reflexe normale. Nimic mai mult. Să ai guvernul, să ai președinția și să pierzi alegerile, apoi trebuie să fii năuc.

Cucuvoiul violet și cucuveaua mov

Nicușor Dan și Colombina lui nu vor trece niciodată de 10%, dacă vor rămâne cu aceiași români verzi pe listele electorale.

Traian Băsescu și Mișcarea  lui cu mărul albastru au scos un scor modest. Previzibil. Marinelu a pierdut vântul din pupa. El a făcut campanie electorală contra generalului Florian Coldea și a Laurei Codruța Kovesi. Creațiile lui. Uitată a fost tema corupției, care l-a făcut biruitor în atâtea confruntări teribile și pentru care eu am crezut în el. Îl preocupau acum procurorii și serviciile secrete.  Pentru Dumnezeu, noi vom avea procurori și judecători puternici abia atunci când acești oameni vor merge cu mașini blindate prin București. Așa cum s-a întâmplat în Italia, pe timpul campaniei Mani Pulite. Ei trebuie protejați pentru ca statul de drept să se dezvolte, altfel ne vom târî spre hău. Cu filtre și stanoage adecvate ca să nu se urce scroafa în copac, să se creadă și ei stat în stat. Oricum, pe spinarea proștilor au salarii și pensii cu totul speciale.

Cât de supărător este acum să-l văd pe Traian Băsescu, cel care l-a ridiculizat pe Adrian Năstase și toată caracatița lui, că adoptă limbajul lui Seby Ghiță în micul lui război mafiot cu generalul Coldea și cu procuroarea Kovesi! Este pentru prima dată când nu am mai votat cu el. Am preferat să mizez pe Alianța lui Marian Munteanu. Mi-ar fi plăcut să văd în Parlamentul României un om ca profesorul Avram Fițiu... Și n-a fost să fie. Noi nu avem nici partide de dreapta, nici partide de stânga. Avem doar niște grupări mafiote. Ceea ce se întâmplă în jurul lui Seby Ghiță dovedește tocmai acest lucru și nu face decât să afecteze grav prestigiul serviciilor speciale, care au ca menire apărarea intereselor și demnității naționale, în interiorul țării și în afara ei. După cazul Condrea, Seby Ghiță a pus capac pentru multă vreme serviciilor speciale. Dar și prestigiul haitei roșii este la pământ pentru românii care pricep câte ceva.

PSD este un partid bolnav de culori. Flacăra violet a făcut și face furori pe-acolo. Și de ce se temea Vică Hrebengiuc tot nu scapă.

Salvat de colegii din PSD de mâna lungă a Codruței, Seby Ghiță fuge exact în momentul în care trebuia săltat ca să ciripească despre dosarul lui Victoraș Ponta cu Tony Blair, un alt șpăgar dedulcit de Adrian Năstase. Și Seby începe să prezinte la România TV, o televiziune făcută pe bani furați din scandalul Microsoft, la ordinul lui Coldea. „Dă-i 4 milioane de euro lui Ghiță, să facă televiziune!”, ar fi zis generalul. Și Ghiță i-a luat, ce să facă și el? Iar Cucuveaua Mov așteaptă la portiță să vină Ghiță. Cucuvoiul Violet s-a făcut verde când a văzut că prietenul Florian vrea să-l înfunde mai rău. Își lichidează toate afacerile prin licitații, saltă vreo 90 de milioane de euro și „își împrumută” vuvuzeaua de la România TV. Deci nu mai are banii. Numai că banii erau și ai generalilor. Și până aici! Și dă pe goarnă că el a plătit avionul care l-a adus pe Nicolae Popa, interpusul lui Sorin Ovidiu Vântu, fugit până ici-șa, în Indonezia. Și de-atunci, întrebările tot curg: Cine erai tu, Seby, ca să plătești avionul pentru ca Parchetul să aducă un borfaș în cătușe? Cum de trepădai tu cu Elena Udrea „de sute de ori” pe la SRI? Erați simpli turnători sau ofițeri sub acoperire? Dacă este așa, cum de un general SRI poate promova lângă el un om atât de labil psihic? Sigur, un performant om de afaceri pe banii noștri... Așa că Traian Băsescu propune arestarea Laurei Codruţa Kovesi şi a lui Florian Coldea. Dar dacă sacrificarea celor două ture și a nebunului are drept scop tocmai arestarea lui Traian Băsescu? Ar fi supremul cadou oferit de servicii mafiei roșii.  Și sar martorii Varanului și fac spume că Dan Voiculescu a fost arestat pe nedrept, că uite ce spunea Traian Băsescu... Dar Adrian Năstase, un băiat așa de fin...

"Dacă ei s-au subordonat unui şef de staţie, fie el şi CIA, dacă ei se întâlneau să discute treburile ţării în vilele SRI, în loc să meargă şeful SRI cu căciula în mână la procurorul general, dacă se confirmă aceste lucruri...îmi pare rău”, a spus Băsescu.

În noua înregistrare, Sebastian Ghiţă spune că Victor Ponta ar fi fost şantajat de Florian Coldea pentru a o propune pe Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror şef al DNA, în numele reprezentanţilor Statelor Unite ale Americii. Actul de propunere al acesteia în funcţie a fost redactat la sediul Guvernului, mai spune Ghiţă. Dar de ce era oare șantajabil Victoraș?

"Eu sunt persoana care a însoţit-o pe Elena Udrea la biroul lui Victor Ponta şi despre care Elena Udrea a declarat public. Ce nu s-a spus public până acum e faptul că Victor Ponta a fost şantajat pentru a o numi pe Laura Codruţa Kovesi. Practic, în faţa mea, Florian Coldea i-a spus că dacă nu o va numi pe Kovesi la DNA atunci vizita pe care Ponta o avea programată în America, pentru a se întâlni cu Biden sau cu Obama, va fi anulată. Mai mult, lui Victor Ponta i s-a spus că anunţul cu privire la vizita în America va fi făcut alegerilor prezidenţiale iar chestiunea asta îl va distruge. (...) Documentul cu propunerea de numire a Laurei Codruţa Kovesi, documentul înaintat lui Traian Băsescu, a fost scris la Guvern, pe calculatorul din secretariatul lui Victor Ponta. Am asistat la redactarea lui pe hârtie oficială şi apoi am mers la vila SRI cu indicativul K2 unde se aflau Florian Coldea şi Victor Ponta. Ponta ne spusese, Elenei Udrea şi mie, la întâlnirea pe care a avut-o la biroul său, <>. Victor Ponta a avut dreptate. Laura Codruţa Kovesi a încercat să înlăture din viaţa publică pe toţi cei care într-un fel sau altul au ajutat-o. M-am dus apoi cu documentul la Victor Ponta l-am găsit cu Florian Coldea acesta a sunat-o pe Laura Codruţa Kovesi şi i-a spus să vină imediat la Bucureşti. Aşa a a fost numită Laura Codruţa Kovesi", a declarat Sebastian Ghiţă.

Fostul deputat a povestit cum i-a cunoscut pe prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, şi pe procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi şi cum au petrecut mai multe vacanţe împreună. "Persoane de rang înalt din SRI mi l-au prezentat pe Florian Coldea în 2008. Eram tineri, aveam copii mici şi am legat o relaţie de prietenie. Amândoi credeam într-o Românie mai bună şi ne propuneam oricât de mult puteam ca România să crească, să se dezvolte şi noi să ne găsim un loc în ţara noastră. Şapte ani de zile copiii noştri au crescut împreună. Nu voi da poze cu ei pentru că nu au nicio vină copiii. În schimb, veţi vedea alte dovezi ale relaţiei mele cu Florian Coldea din vacanţele făcute împreună. Aşa am ajuns să o cunosc pe Laura Codruţa Kovesi şi să mă împrietenesc şi cu ea. M-am întâlnit cu ea de sute de ori la sediul SRI, la mine acasă, la cramă, în vie, am chefuit împreună, am fost pe pontonul SRI din Deltă, la vilele SRI de la Neptun, la vilele de la Sinaia şi multe alte lucruri. Aşa am ajuns să fiu direct implicat în numirea Laurei Codruţa Kovesi la SRI în 2014, eram prieten cu ea, eram prieten cu Florian Coldea şi prieten cu Victor Ponta", a mai spus Ghiţă.

Dar avem guvern, îl avem pe Liviu și vărjitoarea Sandra Făcăleț a făcut boscoane ca să meargă bine nebunaticul Grindeanu, cât mai cătinel: „Voi face în noaptea de vineri spre sâmbătă, împreună cu mai multe vrăjitoare de magie albă, un ritual, la marginea Bucureştiului, pentru noul Guvern al României să avem o prosperitate în toată ţara în acest an. Nici nouă, la Uniunea Vrăjitoarelor nu ne convine ce se întâmplă în ţară şi am ales această noapte de Bobotează şi de Sf. Ion, pentru că se deschid apele şi este o sărbătoare foarte mare. Vom folosi o incantaţie şi descântece pentru a îmbuna Guvernul, pentru a fi mai bun preşedintele ţării, pentru ca Guvernul şi preşedintele să se înţeleagă, să li se limpezească minţile şi sufletele pentru ţara noastră. Altfel nu va fi prosperitate şi nici nu vor merge bine lucrurile”, a spus Sandra.

„Joacă ursul la cumătra. Pregătește tărâțele!”

În timp ce Seby se joacă cu cercul prin grădina SRI, tancurile americane ajung pe Prut și pe Vistula. Agresivitatea berbecului de la Chișinău crește de frică și frații lui de la Tiraspol o vor lua la goană din nou peste Don când vor trece trupele NATO dincolo de Nistru. Americanii nu au venit ca să plece. Papagalii noștri nu pricep oricum nimic din tot ce se întâmplă. Klaus Iohannis pleacă la schi și vorbește cu poporul pe Facebook. Doar orice român stă pe Facebook.

Igor Dodon, noul preşedinte al Republicii Molotov, a semnat un decret pentru anularea cetăţeniei moldoveneşti, pe care Traian Băsescu o obţinuse recent. Atât pricepe el. În iunie 2016, Nicolae Timofti, cel de-al patrulea președinte al Republicii Moldova, i-a acordat lui Traian Băsescu cetăţenia moldovenească. De curând, Dodon a declarat că, dacă va câştiga alegerile în Moldova, atunci îi va ridica şi cetăţenia lui Băsescu.  "Am semnat un decret privind retragerea cetățeniei Republicii Moldova pentru domnul Traian Băsescu. Astăzi, a avut loc o şedinţă a Comisiei pentru problemele cetăţeniei şi pentru acordarea azilului politic, unde au fost analizate în detaliu condiţiile în care s-a acordat cetăţenia lui Băsescu", a scris Dodon pe pagina lui oficială de pe reţeaua Facebook.

El a menționat că cetățenia Republicii Moldova a fost acordată pentru ex-președintele României într-un mod ilegal. "Băsescu a susținut în mod repetat lichidarea statalității Moldovei prin anexarea de către România. Încă de pe când era preşedinte al României, el a refuzat să recunoască statalitatea moldovenească şi existenţa poporului moldovenesc", a menţionat Dodon. Igor Dodon susţine că toate acestea se află în contradicție cu prevederile Constituției Republicii Moldova.

Traian Băsescu nu a cerut niciodată anexarea Republicii Moldova de către România, chiar dacă este un unionist convins. Teza existenţei poporului moldovenesc şi a limbii moldoveneşti este de sorginte stalinistă şi e promovată din nou de Rusia lui Vladimir Putin. Politicienii şi ziariştii ruşi folosesc numai forma "Moldova" pentru "Republica Moldova", încercând să inducă şi mai multă confuzie pe Prut contra României. Igor Dodon pretinde că luptă pentru suveranitatea Republicii Moldova, dar niciodată nu a suflat un cuvânt despre trupele de ocupaţie ale Rusiei de pe Nistru şi de la Tighina.

În conformitate cu legile respublișii, în interesul Moldovei și, în cazuri excepționale, cetățenii altor țări pot obține cetățenia acestei republici prin decret prezidențial, dacă aceştia nu sunt implicaţi în activități teroriste și nu desfășoară activități care vizează subminarea securității naționale, a ordinii publice, a sănătății sau a moralei publice.

„Anterior, presa românească a informat că Băsescu este un suspect în mai multe dosare penale.Traian Băsescu este un susținător al așa-numitei "Românii Mari", în frontierele ei din anul 1939. Fostul lider al României a declarat deschis că integrarea europeană a Moldovei are ca scop alipirea teritoriului Moldovei la România”, scrie RIA Novosti.

Traian Băsescu a afirmat în repetate rânduri că unica şansă pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este unirea cu România, iar nu invers, aşa cum susţine. El nu a vorbit nicioodată despre "anexarea unor teritorii" sau de operaţiuni militare pentru unire.

Traian Băsescu a precizat că unirea cu Moldova trebuie să devină al treilea proiect important în politica externă a României, după aderarea la NATO și la UE. Pentru cei care doresc să se delecteze cu frumuseţea "limbii moldoveneşti", care nu există, şi pe care Igor Dodon n-o stăpâneşte, fiindcă el nici graiul moldovenesc nu-l cunoaşte, reproducem textul integral, scris de preşedintele "moldovan" direct pe Facebook:

"Am semnat decretul privind retragerea cetăţeniei Republicii Moldova domnului Traian Băsescu.

Astazi a avut loc sedinta Comisiei pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova.

Au fost examinate detaliat conditiiile legale de acordare a cetateniei dlui Basescu.

Anterior, in calitate de deputat al Parlamentului Republicii Moldova, am spus că cetăţenia i-a fost acordată dlui Băsescu in mod ilegal. Traian Băsescu a îndemnat în repetate rînduri la lichidarea statalitatii Republicii Moldova prin anexare la România. Încă din perioada aflării sale în exerciţiul funcţiei de preşedinte al României, acesta a refuzat să recunoască statalitatea moldoveneasca şi existenţa poporului moldovenesc.

Toate cele menționate vin în gravă contradicție cu prevederile legii supreme – Constituția Republicii Moldova. Mai mult decît atît, în cadrul procedurii de acordare a cetăţeniei RM lui Băsescu, au fost ignorate numeroase avize din partea mai multor instituţii, inclusiv faptul existentei urmamririi penale.

Prin retragerea cetăţeniei Republicii Moldova domnului Traian Băsescu, voi repara încălcarea legii, comisă de fostul preşedinte.

Respectul față de Republica Moldova, față de poporul nostru, față de istoria noastră de secole, față de suveranitatea și independența noastră va fi în continuare o preocupare de bază pe parcursul mandatului oferit de popor. Și oricine atentează la aceste valori și realități va avea de suportat consecințele care se impun conform legii".

Igor Dodon a rostit discursul de învestire în limba rusă, dar se dă de pereți de dragul „limbii moldovinești”. L-a invitat și pe tovarășul Rogozin la inaugurare, dar rusul a zburat la Budapesta. Unii spun că era furtună, alții susțin că Rogozin s-a îmbătat cui și aviatorul l-a dus în Ungaria ca să-i treacă zapoiul, deși el are interdicție să intre în Uniunea Europeană. Cine să-l aresteze, Viktor Orban?

Comerțul global și obolul pentru America

„Ai răbdare, vor plăti toate țările din Europa, din Asia, din toată lumea pentru criza din America”, îmi spunea,  prin 2008, un prieten de la New-York. Cunoșteam procedurile comerciale și financiare prin care Statele Unite ale Americii și-au multiplicat produsul industrial brut după Primul Război Mondial,după al doilea, dar acum era altceva. Și totuși, se întâmplă la fel, dar prin alte mijloace. China nu mai este cel mai mare creditor pentru SUA; acum a ajuns Japonia. Rusia va plăti crunt insolența lui Vladimir Putin. Jocurile bursiere cu dolarul devalorizat au același obiectiv. Și istoria se repetă, dar pe altă spirală.

Statutul de cel mai mare creditor pentru Statele Unite ale Americii s-a mutat din China în Japonia. „Beijingul este nevoit acum să-şi cheltuiască rezervele valutare pentru a menține cursul yuanului. În peste doi ani, rezervele valutare ale Chinei au scăzut cu 1 trilion de dolari”, avertiozează corect ziarul „Kommersant”.

Nu am să-ți dau banii împrumutați, dar nu vrei să cumperi, tot tu, niște hârtii „de valoare”? N-am, dacă n-am!... Și creditorul cumpără ca să nu rămână complet cu ochii în soare. În luna octombrie, pentru prima dată în aproape doi ani, Japonia a devenit cel mai mare deținător de obligațiuni de stat americane, depășind China, după cum arată datele Trezoreriei SUA. Acest lucru a fost promovat prin vânzarea activă a acestor valori mobiliare de către China, care încearcă astfel să mențină cursul yuanului. 

În același timp, cifrele Ministerului Finanțelor reflectă o imagine incompletă, deoarece se presupune că Republica Populară Chineză efectuează cumpărarea și vânzarea prin alte jurisdicții, iar valoarea totală a rezervelor sale valutare a depășit 3 trilioane de dolari; Banca Populară Chineză nu a dezvăluit structura lor.

O lungă perioadă de timp, China a achiziționat obligațiuni de trezorerie ale SUA, iar în noiembrie 2013, volumul lor a atins un record de 1.317 miliarde de dolari (datele provin de la TIC - Treasury International Capital, divizia din SUA a Trezoreriei, care ia în considerare tranzacțiile transfrontaliere cu valori mobiliare din SUA). Dar, în ultimii ani, China trebuie să se ocupe de fluxul de capital și de slăbirea yuanului. În conformitate cu datele TIC, în luna octombrie, volumul de obligațiuni de trezorerie, deținute de China, a scăzut în luna a șasea brusc, și anume cu 41,3 miliarde de dolari până la 1,13 trilioane. În acelaşi timp, în Japonia s-a redus cu 4,45 miliarde de dolari, până la 1,13 trilioane, ceea ce i-a permis s-o ia înaintea Chinei.

Aspiratorul universal de bani

În total, ponderea celor două țări reprezintă 37% din suma estimată de 6 trilioane de dolari în titluri de stat, deținute de către străini, fapt monitorizat de către Ministerul Finanțelor și US Federal Reserve (Fed).

Vânzarea obligaţiunilor de stat de către China are legătură cu eforturile de susținere a monedei naționale. Cursul yuanului faţă de dolar din acest an a scăzut cu 6,7%, la nivelul cel mai redus din ultimii opt ani, iar mulți investitori văd declinul în această situaţie, când devine de necontrolat, ceea ce este unul din principalele riscuri la care sunt supuse piețele financiare, scrie „The Wall Street Journal”.

După o pauză de un an, FED a crescut dobânzile miercuri 15 decembrie cu 0,25% de punct până la 0,5-0,75% şi intenţionează să facă acelaşi lucru de încă trei ori în anul 2017. Acest lucru ajută la consolidarea dolarului. "În cazul în care ratele dobânzilor din SUA continuă să crească, cred că Beijingul va continua să vândă obligațiuni de stat," a declarat Larry Milstein de la compania de brokeraj R.W. Pressprich & Co.

O parte considerabilă a rezervelor valutare ale Chinei au fost investite în obligațiuni guvernamentale din SUA, iar vânzarea lor îi ajută pe chinezi să facă intervenții valutare în scopul de a menține cursul yuanului. Este deja cunoscut faptul că, în noiembrie, rezervele Băncii Populare Chineze au scăzut cu 69,1 miliarde de dolari, adică până la 3,05 trilioane dolari (conform datelor Băncii Populare Chineze). Această scădere a fost cea mai puternică din ianuarie, când scăderea a fost de 87 miliarde de dolari. La momentul de vârf, în 2014, rezervele valutare ale Chinei au reprezentat aproape 4 trilioane de dolari.

Economistul Thomas Jefferies Simmons numește vânzarea intensă de obligațiuni din SUA de la Beijing drept tehnică de "asomare".

 Datele TIC nu iau în considerare operațiunile din străinătate cu aceste valori mobiliare ale societăților de stat chineze din sectorul financiar, notează Financial Times. În plus, "mulți spun că Beijingul vinde obligațiuni de stat, care sunt stocate la depozitari din Belgia", remarcă Simmons. Prin urmare, el estimează, de fapt, că vânzările totale ar putea ajunge la 67.1 miliarde de dolari în luna octombrie. Piaţa chineză de obligațiuni a intrat în panică.

Japonia probabil va continua să fie cel mai mare creditor pentru SUA. "E greu de crezut că tendinţa se va schimba în viitorul apropiat, având în vedere cât de diferită este starea economiei și politica monetară din SUA și din China, a declarat Eswar Prasad, profesor la Cornell University of Economics și fost curator al direcției din China a FMI. Probabil că au trecut acele zile când China se oferea să facă finanţări abundente şi ieftine pentru bugetul şi deficitul operaţiunilor curente ale SUA prin cumpărarea de obligațiuni de stat".

Agenții de influență

Țara care dorea cel mai mult ca Martea Britanie să iasă din Uniunea Europeană era... Rusia. Londra era principala forță care cerea înăsprirea sancțiunilor contra Rusiei, mai ales că este un garant al integrității teritoriale a Ucrainei, alături de Washington, conform Tratatului de la Budapesta. Deci Londra trebuia să iasă din Uniunea Europeană și Kremlinul a provocat prin interpuși și agenți de influență... referendumul pentru Brexit. Am avertizat încă de-atunci asupra acestui joc și iată că apar și dovezile.

Boris Johnson, şeful diplomaţiei britanice, a solicitat, la întâlnirea cu congresmenii americani, să se înceteze demonizarea Rusiei. Potrivit lui Johnson, în relaţiile lor cu Moscova, Londra și Washingtonul trebuie să urmeze o strategie de "angajament și vigilență."

"Noi am luat act că a venit o nouă administraţie şi de voinţa Congresului şi credem că... ar fi o nebunie să demonizăm Rusia sau s-o punem la colţ", a subliniat ministrul britanic.

Boris Johnson a efectuat o vizită oficială la New York și la Washington, unde au avut loc o serie de întâlniri cu consilierii lui Donald Trump şi cu unii membri din Congresul SUA.

Anterior, şeful diplomaţiei britanice critica aspru Rusia. El acuza Moscova îndeosebi pentru implicarea în bombardarea convoiului umanitar al ONU de la Alep, fără a prezenta vreo dovadă. În plus, Boris Johnson a cerut organizarea unor demonstrații împotriva politicii ruse în Siria la ambasada rusă de la Londra.

Moscova a comunicat că asemenea manifestări provoacă un sentiment de ruşine în legătură cu șeful de la Foreign Office.

Altădată, Boris Johnson afirma că Rusia este o ţară mare şi că el este un rusofil, dar îşi exprima intenţia că va fi dur faţă de Moscova: îmbunătățirea relațiilor este posibilă numai după eliminarea diferendelor asupra Siriei și după rezolvarea conflictului din Ucraina.

"Noi trebuie să rămânem duri faţă de Rusia. Sancţiunile trebuie menţinute şi din cauza situației din Ucraina, unde conflictul continuă... Sancțiunile sunt eficiente, acestea provoacă daune economiei rusești, noi trebuie să continuăm să exercităm această presiune," a spus Johnson, vorbind la o reuniune a Comitetulul pentru Relaţii Internaționale din cadrul Parlamentului britanic.

În același timp, Johnson nu a mai comparat Rusia modernă cu Uniunea Sovietică din timpul războiului rece și a spus că Moscova acum nu reprezintă o astfel de amenințare.

De asemenea, Johnson a afirmat că Marea Britanie trebuie să caute modalități de îmbunătățire a relațiilor cu Rusia, însă ministrul a precizat că acest lucru este legat de situația din Siria.

"Noi avem interese și probleme comune cu care ne confruntăm şi pe care le putem realiza împreună. Şi rușii, și englezii, inclusiv turiștii, se confruntă cu amenințarea terorismului... Rusia este o țară mare, iar eu sunt rusofil. Noi trebuie sa fim deschişi faţă de Rusia, trebuie să păstrăm toate canalele deschise pentru dialog și comunicare. Însă acest lucru (îmbunătăţirea relaţiilor) este posibil numai atunci când se va opri bombardarea barbară de la Alep și când se va soluționa situația din Ucraina", a spus ministrul britanic de Externe.

De asemenea, Johnson a recunoscut că sancțiunile anti-rusești au avut un impact negativ asupra economiei britanice. "Volumul schimburilor noastre comerciale cu Rusia a scăzut în mod semnificativ, sancțiunile au avut un impact important," a spus el.

Oare cum să ajungă un englez pur-sânge să afirme că este… „rusofil”, când presiunea asupra Rusiei devine tot mai dură? Străbunicul după tată al lui Boris Jonson a fost Ali Kemal, un jurnalist turc, care a fost şi ministrul afacerilor interne pe timpul marelui vizir Damat Ferid Pașa. El se mândreşte însă că ar fi descendentul regelui George al II-lea. Mama lui Boris Jonson a fost Charlotte Johnson Wahl (născută Fawcett). Ea a fost nepoata americanului Elias Avery Lowe, un paleograf de origine evreiască din Rusia. Johnson însuși s-a descris ca "un om dintr-un creuzet", o combinație de musulmani, evrei și creștini din partea străbunicilor. A primit numele "Boris" după numele unui rus pe care părinţii l-au cunoscut în Mexic, ţară în care sovieticii au avut mai multe reţele paralele de spioni încă din timpul lui Stalin. Repet: singura ţară care dorea ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost Rusia, iar Boris Johnson a fost un campion al Brexitului.

Cu țeava prin Europa

Pentru banii fraierilor din Europa, Vladimir Putin duce o politică de subminare a Uniunii Europene. Gânditorii de la Bruxelles mai au uneori câte o tresărire de orgoliu și se mai opun câte unui proiect de gazoduct, lansat de Gazprom. Și Moscova o ia de la capăt. Nu s-a putut cu South Stream, a îngropat și Nabucco, a construit North Stream cu patru conducte paralele prin Marea Baltică, până în Germania. Acum, Putin face un alt gazoduct cu Turcia, pe fundul Mării Negre și care va ieși în Grecia și va merge până în Italia. Rusia vine cu Turcia, nu singură. Să vedem ce mai face Uniunea Europeană acum. Va cumpăra gazele la ce preț va dori Rusia și va accepta strivirea definitivă a Ucrainei.

S-au făcut și socotelile. Potențialii beneficiari ai gazului care va trece prin gazoductul "Fluxul Turcesc" (Turkish Stream) spre sud-estul Europei au cumpărat mai mult gaz din Rusia, se arată într-un comunicat al holdingului Gazuporom.

Comparativ cu anul 2015, o dinamică pozitivă a volumului de achiziții de gaze ruseşti au manifestat, în special, Italia - livrările au crescut cu 1,1%, până la 24,7 miliarde de metri cubi, Bulgaria - cu 2,1%, până la 3,18 miliarde de metri cubi, Grecia - cu 35%, până la 2,68 miliarde de metri cubi, Serbia - cu 4,3%, până la 1,75 miliarde de metri cubi, România - 740%, adică  până la 1,48 miliarde de metri cubi, Croația - cu 54,8%, până la 0,76 miliarde de metri cubi, Macedonia - cu 56,5%, până la 0,21 miliarde de metri cubi.

"Creşterea cererii de gaze ruseşti în ţările din sud-estul Europei, care vizează gazoductul "Fluxul Turcesc", demonstrează în mod clar că proiectul este o măsură bine gândită şi oportună, importantă pentru aprovizionarea fiabilă a necesarului de energie al acestor țări," se precizează în comunicat.

Proiectul "Fluxul Turcesc" a fost anunțat de către autoritățile ruse în decembrie 2014, ca un proiect ce va înlocui "South Stream".

Se preconizase ca fragmentul maritim al gazoductului "Fluxul Turcesc" să aibă 4 conducte, cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi fiecare. Cu toate acestea, ulterior, negocierile pe marginea proiectului au fost suspendate, inclusiv din cauza crizei din relațiile bilaterale.

În urma consultărilor dintre Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, şi Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, care au avut loc în august la Sankt-Petersburg, s-a hotărât reluarea lucrărilor la gazoductul "Fluxul Turcesc", să se creeze un grup de lucru şi să se elaboreze o foaie de parcurs.

Proiectul presupune construirea unui gazoduct care va trece pe fundul Mării Negre până la ţărmul european al Turciei, iar mai departe, până la granița cu Grecia.

Lungimea segmentului maritim al gazoductului trebuie să fie în jur de 910 km, lungimea segmentului terestru de pe teritoriul Turciei va fi de 180 km.

Investiţia în cele două conducte ale gazoductului "Fluxul Turcesc" de pe fundul mării se va ridica la 7 miliarde de euro.

Costul total al proiectului a fost estimat la 11,4 miliarde de euro.

Se preconizează că livrările de gaze prin prima conductă vor fi destinate integral pentru a satisface piața din Turcia, aflată în creștere.

Riposta „Noii Europe”

Ziarul "The Washington Post" a publicat o scrisoare semnată de 17 politicieni europeni, care i s-au adresat lui Donald Trump cu rugămintea să renunţe la aranjarea relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi Europa de Nord.

Printre aceşti politicieni, se află Toomas Hendrik Ilves, fostul președinte al Estoniei, Traian Băsescu, fostul președinte al României, Vaira Vīķe-Freiberga, fosta președintă a Letoniei, și Rosen Plevneliev, președintele în exercițiu al Bulgariei.

Pe lista semnatarilor se mai regăsesc, de asemenea, Carl Bildt, fostul ministru de Externe al Suediei, și alți foști miniștri de Externe și ai Apărării din Republica Cehă, Polonia şi Lituania.

În această scrisoare, ei l-au avertizat pe președintele ales al Statelor Unite ale Americii cu privire la  eliminarea sancțiunilor anti-rusești și referitor la "marea afacere" cu Moscova în ce priveşte Ucraina. "Consecințele unei astfel de tranzacții vor submina credibilitatea Americii în rândul aliaților săi din Europa și din lume", afirmă autorii scrisorii.

De asemenea, ei au pus la îndoială posibilitatea unor relații de prietenie şi de încredere cu Moscova.

Potrivit acestora, nu Rusia este interesată să se menţină măreția Americii, ci aliații SUA din Europa.

"Atunci când America ne-a chemat, în trecut, noi am răspuns. Am fost cu dumneavoastzră în Irak şi în Afganistan. Împreună ne-am asumat nişte riscuri, împreună ne-am sacrificat fiii şi fiicele... Atunci când America este puternică, noi împreună devenim mai puternici", au declarat politicienii.

"Noi facem apel către prietenii americani să întărească, iar nu să slăbească legăturile trans-atlantice", se menţionează în scrisoare.

Donald Trump, președintele american nou ales, vorbise recent despre importanţa "cooperării" dintre Moscova şi Washington pentru reglementarea problemelor internaţionale.

"Este un lucru bun să ai relaţii bune cu Rusia, numai proştii considxeră că relaţiile rele cu Rusia înseamnă un lucru bun", a precizat Donald Trump pe Twitter.

Liderul american a mai spus că, după ce va prelua mandatul, Rusia va respecta Statele Unite ale Americii "mult mai mult decât acum."

De asemenea, Trump a sugerat că "în viitor, probabil, cele două țări vor lucra pentru a rezolva numeroasele probleme și teme de importanță globală."

Recent, Congresul SUA s-a reunit în plenul ambelor camere şi a confirmat rezultatele alegerilor prezidenţiale, pe care le-a câştigat Donald Trump.

Republicanul a adunat 304 voturi din partea electorilor, iar Hillary Clinton a avut 227 de voturi, chiar dacă ea a avut cu aproape 3 milioane de voturi populare mai mult din partea alegătorilor.

Întoarcerea Rusiei spre Orient prin Japonia

Barack Obama a sunat retragerea din Europa și ofensiva spre Orient. Nu a făcut mai nimic, în afară de Tratatul commercial Trans-Pacific.  Rusia vrea și ea spre Orient, dar mai mult cu materii prime. Deci nu are șanse deosebite.

2016 a fost anul de cotitură pentru Rusia spre Asia. O deschidere esenţială în acest context a fost Japonia. Prim-ministrul nipon Shinzo Abe a reuşit într-un an să facă o reală concurenţă Chinei în încercarea de a capta atenţia Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, în relațiile cu Tokyo, Moscova se limitează deocamdată, în principal, la economie, în timp ce, din punct de vedere politic, continuă să se deplaseze încet pe orbita Beijingului.

Orientaliştii chestionaţi de ziarul "Kommersant" consideră în unanimitate că progresul în relațiile cu Japonia este evenimentul principal din anul 2016. Primul-ministru Shinzo Abe a fost în măsură să scoată, în cele din urmă, relațiile bilaterale în afara disputei asupra Kurilelor de Sud și a declanşat asupra Rusiei ofensiva pe frontul economic. În luna mai, în timpul unei vizite informale, el a prezentat un plan de cooperare pentru opt domenii. Este vorba de industria medicamentelor, planificarea urbană, cooperarea întreprinderilor mici și mijlocii, energie, diversificarea industriei, construirea infrastructurii, schimbul de tehnologii avansate și dezvoltarea comunicării inter-umane. Programul, așa cum a declarat Shinzo Abe la Vladivostok, pe 3 septembrie, a fost elaborat pe baza unei analize a discursului prezentat de Vladimir Putin la Adunarea Federală a Rusiei.

Pe timpul verii, oficialii celor două țări au convenit o listă de proiecte comune. În ciuda faptului că, potrivit surselor ziarului "Kommersant" de la Moscova, multe propuneri din Rusia au fost supuse "contracției", rezultatul a fost în continuare impresionant.

In timpul vizitei lui Vladimir Putin în Japonia, din periopada 15-16 decembrie, părțile au semnat peste 80 de acorduri inter-instituționale și pentru mediul de afaceri. Majoritatea erau acorduri, înţelegeri fără caracter obligatoriu, însă multe companii japoneze au trecut la încheierea unor contracte reale cu firme din Rusia, care se află sub sancțiunile occidentale. Politicienii și experții din Rusia au perceput acest lucru ca pe "o breşă în blocada de sancţiuni", breşă realizată de una din ţările membre în G7.

Nu s-a ajuns la niciun progres în disputa teritorială, însă Moscova și Tokyo au convenit "gestionarea în comun" a insulelor, motiv pentru care va fi introdus în Kurilele de Sud "un regim juridic special". Acest regim trebuie elaborat. Aici trebuie amintit că, la recenta vizită din Japonia, Putin a întârziat vreo două ceasuri la întâlnirea cu premierul nipon. Lucru grav pentru mentalitatea japoneză. Shinzo Abe s-a dus să viziteze un cimitir ca să-i treacă mânia. Când s-a întors, l-a găsit pe Putin la vila de protocol și Țarul cel Alb a anunțat o concesie care i-a lăsat mască pe oaspeți: japonezii pot face investiții pe Insulele Kurile, dar împreună cu rușii. Abe a uitat probabil de mitocănia musafirului.

Printre cele mai importante acorduri, se numără aordarea unui credit de 200 de milioane de euro pentru compania Novatek din partea Băncii Japoneze pentru Cooperare Internaţională (JBIC), cu o dobândă convenabilă. Gazprom a făcut un împrumut de 800 de milioane de euro de la un consorţiu de bănci japoneze, în frunte cu Sumitomo Mitsui. JBIC a semnat un acord de cooperare cu Vneşekonombank (Banca de economii externe a Rusiei - nota red. VP). "Rosnefti" s-a înţeles cu Marubeni Corporation privind explorarea și dezvoltarea în comun a resurselor energetice, precum și pentru construirea unui complex chimic al gazelor. Autoritățile japoneze au aprobat pătrunderea pe piaţa niponă a preparatelor din carne de la holdingurile "Ratimir" și "Miratorg", posibilitate în care puţini demnitari din Guvernul Rusiei mai credeau, arată sursele  ziarului "Kommersant".

În cele din urmă, Tokyo a simplificat procedurile de eliberare a vizelor pentru cetățenii Rusiei.

Anul în care dragonul se relaxează

Dacă anii 2014 și 2015 au însemnat o multitudine de gesturi comune de prietenie ruso-chineză, 2016 este anul în care cele două țări au decis să ia o pauză şi să privească la modul în care vor merge proiectele aflate în derulare. Cu toate acestea, eforturile cele mai promițătoare au fost, în principal, în infrastructură.

În luna februarie, a fost lansat primul transport de marfă pe calea ferată, pe ruta Heilongjiang - Ekaterinburg. Cele două țări au convenit să construiască o cale ferată din provincia Jilin spre Siberia Orientală.

(Primul tren expres cu containere de marfă din China a ajuns la Ekaterinburg pe 11 octombrie. Trenul avea 50 de containere a câte 40 de tone fiecare şi a adus la Ekaterinburg echipamente de telecomunicații și utilaje pentru construcții, scule electrice, bunuri de larg consum și alte mărfuri.  Acest tren a plecat pe 29 septembrie de la Shenyang, provincia Liaoning, China, spre Ekaterinburg, a anunţat atunci serviciul de presă al Căilor Ferate din Sverdlovsk.

"Astăzi,  a sosit primul tren la Ekaterinburg (magistrala Sverdlovsk), care leagă, prin ruta regulată de containere, China de capitala regiunii Ural. Se preconizează ca trenurile expres de containere să fie trimise săptămânal din China", a declarat serviciul de presă.

În conformitate cu datele oferite de serviciul de presă al Căilor Ferate din Sverdlovsk, containerele vin din diferite orașe din China în portul de la Yingkou, iar apoi la Shenyang (provincia Liaoning), unde se formează garnitura.

"Principalele avantaje ale acestui serviciu sunt viteza mare de livrare (de 3 ori mai repede, decât cu transportul maritim) și timpii de tranzit garantaţi (aproximativ 10 zile). Reducerea timpului se datorează organizării transferului prin punctul de trecere "Manciuria - Zabaikalsk" (timpul de livrare este de 2-3 ori mai mic, în comparație cu traseele actuale prin porturile din Extremul Orient, cu transport în continuare cargo pe magistrala Trans-siberiană - un comentariu Tass)", a adăugat sursa.

Organizarea comunicării se efectuează prin intermediul societăţii TransContainer (o filială a "Căilor Ferate Ruse"), împreună cu compania ruso-chineză "Swift Multimodal Rus" (care face parte din grupul international de companii Swift Transport International Logistics Co Ltd.).

Anterior, TASS anunţase că această rută este o nouă direcție și va contribui la consolidarea relațiilor comerciale dintre China și Rusia, în cadrul programului "Noul Drum al Mătăsii". "Swift Multimodal Rus" este o companie ruso-chineză, care face parte din grupul international de companii Swift Transport International Logistics Co Ltd. Activitatea principală a firmei este transportul de containere pentru transport maritim, feroviar şi rutier. Administrează o flotă de peste 10.000 de containere TEU (echivalentul unui container de 20 de picioare).

În februarie 2016, s-a inaugurat această nouă rută de transport feroviar regulat între oraşul Harbin, centrul administrativ al provinciei Heilongjiang din nord-estul Chinei, şi Ekaterinmburg, oraş aflat la nord de Kazahstan. Cea mai mare parte a bunurilor transportate cu trenul reprezintă piese pentru biciclete și bunuri de uz casnic, produse în principal în sudul Chinei. De asemenea, anterior, s-a comunicat că firma RJD Logistika (o filială a Căilor Ferate Ruse), va transporta în 2016 peste 2.000 de tone de mărfuri din provincia Jiangsu (China) la Ekaterinburg.

Cu toate acestea, containerele cu loturi mici de mărfuri sunt expediate din China şi intră în componenţa trenurilor expres. Consulatul General chinez din Ekaterinburg a informat că, în urma rezultatelor din anul 2015, China a ajuns pe

al doilea loc printre partenerii comerciali ai regiunii, în timp ce, anterior, ocupa pozițiile a patra și a cincea.

Cifra de afaceri în ultimul an a crescut cu 7%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2014, în timp ce importurile au scăzut cu 20%, iar exporturiule s-au dublat. Primul trimestru al anului 2016 nu a făcut nicio excepție de la această dinamică pozitivă a relațiilor comerciale cu China, astfel că schiomburile comerciale au crescut cu 11%. Pentru primul trimestru al anului 2015, cifra de afaceri s-a ridicat la 127.850.000 de dolari, iar în anul 2016, a depășit cu mult 142.000.000 de dolari - nota red. VP, conform TASS).

În aprilie 2016, firma chineză Haier a deschis în oraşul Naberejnîe Celnî (un oraş mare din nord-estul Tatarstanului, din Rusia, aflat pe malul stâng al râului Kama - nota red. VP) o uzină pentru producția de frigidere, primul proiect comun realizat între cele două țări din afara sectorului energetic.

Este în plină desfășurare construcţia unei uzine comune pentru un elicopter greu şi pentru un avion cu fuselaj larg (cu două coridoare de trecere între scaunele călătorilor - nota red. VP).

ExIm Bank, o bancă de stat din China, şi China Development Bank au convenit asupra unui împrumut de 12,1 miliarde de dolari pentru punerea în aplicare a proiectului "Yamal GNL" (pentru gaze naturale lichefiate - nota red. VP). 

În luna august 2016, China National Petroleum Corporation a anunțat începerea construcției la partea ce-i revine din a doua conductă din oleoductul Siberia Orientală - Oceanul Pacific.

Cu toate acestea, cei mai mulți experți, chestionaţi de "Kommersant", au spus că evenimentul cel mai important pe direcţia China a fost acceptarea de către Moscova a pretenţiilor Beijingului faţă de Insulele din Marea Chinei de Sud, pretenţii pe care Curtea de Arbitraj de la Haga le-a declarat ilegale pe 12 iulie. În ciuda faptului că Rusia a anunțat că nu este interesată de această dispută, Serghei Lavrov afirma în aprilie că este contra internaţionalizării conflictului, ceea ce a dus la aprobarea Beijingului. La reuniunea G20 de la Hangzhou, Vladimir Putin a susţinut şi el poziţia Chinei. În septembrie 2016, Moscova și Beijingul au avut pentru prima dată manevre comune în Marea Chinei de Sud. Mai mulți experți au interpretat acest lucru ca "o glisare a Moscovei în dependenţă de Beijing", al cărei rol în politica externă a Rusiei a crescut considerabil de la declanșarea crizei din relațiile cu Occidentul din primăvara anului 2014.

Anul dificultăților și al speranțelor

În relațiile cu restul ţărilor Asiei, rezultatele au fost mai puțin strălucitoare, dar nu fără evenimente interesante. În luna mai 2016, a avut loc reuniunea la nivel înalt de la Soci dintre Rusia și Asociaţia Ţărilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Atunci a fost adoptat un plan cuprinzător de cooperare pentru perioada 2016-2020. În martie, compania Rosnefti a început să foreze în Vietnam: este pentru prima dată când o companie rusă a acționat ca operatzor de explorări pe platoul continental internaţional. De asemenea, Vietnamul este prima ţară care, în luna octombrie, era prima ţară care a deschis o zonă de liber schimb cu Uniunea Economică Eurasiatică, pe care o conduce Rusia. Au început discuţiile privind perspectivele deschiderii unei zone de liber schimb cu Singapore, Tailanda și Coreea de Sud.

În sfârşit, Rusia a reuşit să semneze acorduri privind evitarea dublei impuneri cu China, Hong Kong și Singapore. Un interlocutor informat de la Moscova a comunicat, pentru "Kommersant", că "acest lucru va deschide calea companiilor rusești către piețele asiatice." Experţii consideră că Rusia are acolo "un mare potenţial nefolosit": schimburile de mărfuri cu ţările Asiei au scăzut în anul 2015 în medie cu 25-30%, dar nu şi-au mai revenit. Cu China, e adevărat, avem, date pentru 11 luni din anul 2016, schimburile de mărfuri au crescut cu 1,6%, adică până la 62,4 miliarde de dolari, iar cu Japonia, situaţia s-a înrăutăţit: schimburile de mărfuri au continuat să scadă şi în perioada ianuarie-septembrie, s-au redus cu 28% , adică până la 11,5 miliarde de dolari, faţă de 33,2 miliarde de dolari, cât erau în anul 2013.

În 2016, Coreea de Sud a oferit câteva surprize. Testele cu rachete nucleare ale Phenianului au determinat Consiliul de Securitate al ONU să adopte rezoluția N2270 în martie, prin care se interzice Coreii de Nord să exporte 80% din producţia ei tradițională. După aceea, Coreea de Sud a abandonat societatea mixtă, creată cu Rusia şi cu Coreea de Nord, pentru proiectul "Hasan - Rajin" (transportul de cărbune din Rusia spre porturile din Coreea de Nord și apoi trimiterea pe mare), în ciuda faptului că rezoluția făcuse o excepţie pentru acest proiect. Cu toate acestea, izbucnirea scandalului politic din toamnă în Coreea de Sud a dus la suspendarea președintei Park Geun-hye. După toate probabilităţile, următorul șef al statului va deveni reprezentantul forțelor de stânga, care au fost în mod tradițional în favoarea cooperării cu Coreea de Nord și ar putea revigora proiectul.

Pe unde e România?

Schimburile comerciale dintre America și Uniunea Europeană se ridică la 2 miliarde de dolari pe zi. Pe-acolo trebuie să căutăm și România, dacă vrem să conteze.

Economia Statelor Unite ale Americii este cea mai mare din lume. Produsul intern brut al Statelor Unite ale Americii a fost estimat la $17.15 trilioane in Aprilie 2014 [11], aproximativ un sfert din produsul intern brut mondial [12][13]. Produsul intern brut ajustat la paritatea puterii de cumpărare este de asemenea mai mare decât al oricărei alte tari din lume.[

Comerțul mondial al SUA cu bunuri și servicii a fost, în luna octombrie 2015, de 43,9 miliarde dolari, în creștere cu 1,4 miliarde dolari comparativ cu luna septembrie 2015. Exporturile de bunuri americane a fost de 123,8 miliarde dolari, scăzând cu 3,1 miliarde dolari față de septembrie 2015, în timp ce importurile au înregistrat o scădere de 1,0 miliard dolari, la un total de 186,8 miliarde dolari. Exporturile de servicii americani, în schimb, au crescut cu 0,4 miliarde dolari, ajungând la 60,3 miliarde dolari, în timp ce importurile au scăzut cu 0,2 miliarde dolari, ajungând la 41,1 miliarde dolari. SUA înregistrează excedente comerciale, la exportul de bunuri, cu America Centrală și de Sud (2,8 miliarde dolari), Marea Britanie (0,6 miliarde dolari) și OPEC (0,4 miliarde dolari), iar deficite majore cu China (30,2 miliarde dolari), Uniunea Europeană (13,3 miliarde dolari), Mexic (6,3 miliarde dolari), Germania (6,2 miliarde dolari), Japonia (5,3 miliarde dolari) Italia (2,3 miliarde dolari), Coreea de Sud (2,3 miliarde dolari), India (2,0 miliarde dolari), Franța (1,7 miliarde dolari), Canada (0,2 miliarde dolari), Brazilia (0,2 miliarde dolari) și Arabia Saudită (0,1 miliarde dolari).Conform datelor statistice americane, schimburile comerciale bilaterale dintre țara noastră și SUA s-au cifrat, la finele lunii octombrie 2015, la 2,425 miliarde dolari (scădere de 6,8% comparativ cu perioada similară a anului 2014), din care exporturile românești au fost de 1,817 miliarde dolari (creștere de 1,5%), iar cele americane pe piața românească de 608 milioane dolari (scădere de 25,1%). Principalele produse românești exportate, care au înregistrat creșteri pe piața americană, în acest interval, au fost cele din categoriile tarifare: mașini, aparate și dispozitive mecanice (+1,6%), cauciuc și articole din cauciuc (+15,8%), vehicule și părți ale acestora (+28,5%), aparatură optică, foto, dispozitive de măsură și control, medicale (+19,5%), încălțăminte (+3,7%), cereale (+929%), aluminiu și articole din aluminiu (+4,3%), lemn și articole din lemn (+65,1%), materiale plastice (+21,7%), fier și oțel (+10,1%), medicamente (+37,8%) etc.

Exporturile de mărfuri româneşti au atins în ultima lună a anului trecut un nivel record de 5, 3 miliarde de euro, mai mult cu aproape 12% faţă de luna similară din 2015. Datele preliminare publicate de INS mai arată însă că şi importurile au fost mai mari cu 11, 6%, depăşind 6 miliarde de euro.  Astfel, deficitul comercial a fost de peste 860 de milioane de euro.

New York City este centrul economic care reflectă „pulsul” economiei americane, prin instituţiile specializate: NYSE, NASDAQ, DOW JONES, STANDARD & POOR, MOODY’S, FITCH, precum și prin bursele de marfuri şi cele de metale preţioase.

Zona este interesantă pentru export de bunuri româneşti de larg consum (îmbrăcăminte, încălţăminte şi articole din piele, sticlărie, porţelan, mobilă, alimente, băuturi, cosmetice, articole sportive, articole pentru cadouri), produse siderurgice, produse chimice şi petroliere, componente electronice şi servicii IT,

precum şi pentru atragerea de investiţii americane, cooperarea cu marile instituţii finaciar-bancare şi de asigurări sau pentru fructificarea oportunităţilor oferite de sistemul de achiziţii al ONU sau al autorităţilor locale din cele 9 state.

Exporturile intră în calculul creșterii economice a României. Eu nu cred însă că este un indice real. Aceste exporturi aparțin, în mare parte, străinilor, iar România nu beneficiază de ele. Niciun om de afaceri nu dă un cent României pentru exporturile făcute. Mulți nu-și declară profitul, scot toate produsele din țară și pot figura chiar și în insolvență. În țară rămân salariile lucrătorilor români, ceva impozite și taxe, eventual o redevență modestă. Și atât. Mulți nu mai fac nicio investiție la noi. Atunci care e creșterea economic reală a României?

Viorel PATRICHI