Vedere de pe Centură. Maleficu şi Prostănacu

Vedere de pe Centură

Maleficu şi Prostănacu


“Băă, mi-a zis mie Viorel, băăă! Dacă rămâne Satana încă cinci ani la Cotroceni, noi nu mai putem face niciun fel de şmecherii, bă, în ţara asta!”
(Profetu din Pipera, într-un acces de mânie mesianică)
A fost cea mai corectă şi cea mai sincer involuntară evaluare a războiului total pentru funcţia supremă din România. Un război în care au sărit cu ghioagele toţi adversarii ireductibili de altădată: Nepotu Mătuşii Tamara şi liberalii care se dau de dreapta, Tataie şi ţărăniştii pe care minerii i-au smintit în bătaie prin Piaţa Universităţii, Hrebenciuc şi Doina Cornea, Tribunu şi Marko Bellissima, Păturiciu şi Varanu-cu-Platoşă, Savonarola, ciukmecii şi toţi ciutacii deontologi. Toţi, contra unui singur om: Marinelu. Iată de ce mi s-a părut de un umor colosal ieşirea lui finală: “Un fleac. I-am ciuruit!” O parafrază după replica unui personaj realizat de Sergiu Nicolaescu, care provine tot din Partidu lu Mukles. De altfel, cred că arma fatală a Marinelului în această confruntare inegală a fost umorul, iar, uneori, ironia otrăvită, ţintită ca un venin de viperă senegaleză.

Marinelu rămâne încă un lustru


Curtea Constituţională a validat rezultatul alegerilor. Marinelu rămâne la timonă încă un lustru. Jale mare pentru mafie, deşi nu am văzut un mafiot măcar priponit, aşa cum a promis. Iar majoritatea românilor vor face ca maimuţa din bancul cu maimuţa şi melcul. Venea melcu tare prin pădure: dâgâdâm-dâgâdâm! Şi-i iese-n cale un macac. Ce alergi aşa, melcule? Băă, vine leu, vine dictatoru şi ne ia tot, băă! Ce să-ţi ia, bă, ţie? Cum, bă, ce să-mi ia? Io – casă, nevastă-mea – casă, fiică-mea casă… Pleacă şi maimuţa. Se-ntâlnesc cu ursul. De ce alergaţi, mmmă mmmelcule, aşa? Vine leu, dictatoru şi ne ia tot. Ce să-ţi ia ţie, mmmă? Cum, bă, ce să-mi ia? Io – casă, nevastă-mea – casă, fiică-mea casă… Da, mmmă, ai dreptate, io - blană, nevastă-mea – blană, fiică-mea – blană… Şi cum alergau ei aşa, maimuţa se opreşte brusc: Stai, bă, de ce dracu fug io aşa? Io – în curu gol, nevastă-mea – în curu gol, fiică-mea – în curu gol… Degeaba şi-a pus Bătrânul Edec budionovka (o şapcă inventată de mareşalul sovietic Semion Budionîi pentru Revoluţia din octombrie) şi a venit alături de Prostănacu. “Trebuie să currrmăm regimul Băsescu pentru că este cel mai mare pericol pentru Rrromânia. Şi el este şeful unui clan al borrrdurilor, asssfalturilor şi sspaţiilor verzi”. Adică, nu am furat numai noi. Iar rezultatul s-a văzut: cu toată Armada mafiotă din jur, Marinelu a obţinut o victorie care face cât trei, chiar de Sfântul Nicolae, patronul timonierilor. Iar Tataie tot genial a rămas prin acea vorbă de pomină, referitoare la pupilu căruia i-a transmis ştafeta de lumină roşie. Cel mai mult mi-a plăcut cum a pronunţat el acel cuvânt semnificativ pentru subterana dumisale, ca o ghilotină roşie: “să currrmăm”, aşa cum l-a currrmat şi pe binefăcătorul Nicolae Ceauşescu. “Cu cine aţi votat?”, l-a întrebat o ziaristă. “Cu Băse… cu Geoană!” Aşa că a fost excelent şi filmuleţul cu Hitler furios că s-a năruit coaliţia: V-am dat liberali, v-am dat ţigani! Aţi vrut unguri – v-am dat unguri, aţi vrut Johannis – v-am dat Johannis! Cum de v-a bătut Marinelu? Şi îndrăzneşte unul o replică palidă: L-am scăpat pe Prostănacu pe stradă… După care Fuhrerul îşi pierde cumpătul: Trebuia să-l legaţi de pat! De pat!

Şi iarăşi “o casetă pierdută”

Înţepeniţi în zodia lui Nenea Iancu, am avut iar avataruri cu “o casetă pierdută”. Teleaştii ciukmeci au dat de mii de ori pe zi aceeaşi imagine contrafăcută prost cu pumnul în falca unui copil, mutându-i capul puştiului albăstrit cu un metru pe spate. Iar puştiul pălit în mandibulă râdea mereu şi nu a schiţat măcar un gest de apărare sau de durere. Linşajul mediatic la comandă m-a convins că Marinelu va bate: parcă lucrau la comanda lui. Mă gândeam uneori că această coaliţie are totuşi dreptate: Marinelu iar vede numai orligarhi şi moguli, care altă grijă n-au decât să-l păruiască pe el. Mai să-l cred pe Varanu-cu-Platoşă: "Când cineva bate ţara în lung şi-n lat, insultându-te zilnic, obsesiv, e clar că nu mai e o problemă politică, ci psihiatrică. Şi trebuie să fii oarecum generos cu cazurile de acest tip". Şi apare Păturiciu care anunţă existenţa unei casete „pierdute”, care „sper să apară”. Eroare gravă de calcul: oligarhul nu trebuia să-şi murdărească manşetele, dar – ce să faci? – el nu a exceleat niciodată în politică.
Nu voi insista asupra gafelor monumentale, pe care le-a făcut Prostănacu: habar nu are nici de politică externă, nici de sensibilităţile românilor, dacă a jucat în campanie cartea rusă; nu ştie cu ce se ocupă Ministerul Finanţelor sau Ministerul Muncii; nu cunoştea măcar vag legile care au trecut prin Parlamentul ţării, unde este încă al doilea om etc. Lovitura de teatru a venit însă din altă parte. Într-un interviu pentru „Gazeta Sporturilor”, Prostănacu era de-a dreptul dulce când se lepăda de Satana: „Nu-mi place domnul Vântu. Aici sunt de acord cu domnul Băsescu. Nu-mi place Sorin Ovidiu Vântu. Mi se pare şi malefic, şi puţin cam turbulent”. Diavolu Şchiop este diabolic de inteligent şi, oricâtă înţelegere ar avea pentru stupizenia omenească, are şi el demnitatea lui: banii mei nu erau malefici? Trustul de presă, pe care ţi l-am pus la picioare, cu tot cu deontologi, care au pus botul şi au prestat cu şi fără batistă, nu era malefic? Vino la noapte să ne relaxăm în jacuzi! Iar Prostănacu s-a dus şi dus a fost. A doua zi, avea confruntare cu Marinelu. Finkelşteinii din America l-au sfătuit să se apropie de Marinelu solemn, să-l bată pe umăr şi să-i spună bărbăteşte: Traiane, deci ne asculţi, ne filmezi, ai?! Tot securist ai rămas! I s-au muiat tendoanele ca bleaga din scena cu Ana Birchal. Consilierii habar n-aveau ce personaje erau afrontate. Prostănacu e fecior de general şi ginere de colonel de Securitate. Marinelu e fecior de colonel de armată. Bine că nu i-a dat prin minte primului să-i asculte pe Finkelşteini: cine ştie ce mai ziceaMarinelu... Apoi Maleficu a spus-o pe şleau şi l-a îngropat definitiv: este prietenul meu de patru ani, vine pe la mine să se relaxeze. După cum a gângurit şi Blonda Norvegiană din grădina băieţilor cu ochi albaştri: Prostănacu dădea din gură pe iaht, iar Maleficu dădea din mână. Sau poate invers, nu mai reţin. „Am vorbit despre sistemul financiar-bancar din România”, nu l-a răbdat raiul pe Prostănacu să susure public. Adică, indirect, a recunoscut că a discutat despre CEC, unde Maleficu voia să-l pună preşedinte pe amicul Enache Jiru. „L-a îngropat electoratul”, a conchis mogulul. Eu cred că Prostănacu şi-a săpat groapa singur şi am auzit că Nepotu Mătuşii Tamara ascute satârul. Dar, Mihaela, dragostea mea, dacă Prostănacu adormea preşedinte la Polul Nord, atunci prindea şi el măcar şase luni de mandat, după care putea să pună la loc şi dopul la stecla de şampanie.
Şi chiar în ziua votului, dă şi elegiacu Patapievici un interviu pentru presa spaniolă: Traian Băsescu a primit o casetă în care lui Mircea Geoană i se face sau i se făcu sex oral, dar Marinelu a refuzat s-o folosească şi a promis că se retrage din campanie dacă va ieşi o asemenea înregistrare. „Este un om onest, crede-mă”, prestează elegiacu. Şi ca dracu, în timp ce moşnegii de la Curtea Constituţională se străduiau să ţină seama de contestaţia prin care Prostănacu se dădea fraudat, mai apare o casetă: aceeaşi Ană lugojană îi dă un şmatoc de euroi ca s-o bage cap de listă pentru Parlament, nene Iancule. Şi atunci să nu credem şi scena cu „bleaga”? Mă întreb, nu dau cu parul fiindcă va da Miron Mitrea, care l-a luat pe Cristian Diaconescu la fezandat pentru promovare în Partidu lu Mukles. Mai ales că, întâmplător, tot acolo, sorbea o ciorbă dă burtă şi doctorul Sorin Pornescu.

În pragul revoltelor

Stratfor avertizează că vor izbucni violenţe în România din cauza crizei politice şi a recesiunii. Inconştienţa clasei politice ar putea genera mişcări sociale grave în România, ţara cea mai coruptă din UE, care se confruntă şi cu o severă criză economică, apreciază agenţia americană Stratfor. Criza adâncită de rezultatele strânse de la scrutinul dn 6 decembrie va amâna desemnarea unui alt premier şi formarea unui nou guvern. Ţara nu are guvern, nu are buget şi, din cauza acestei turbulenţe politice, Fondul Monetar Internaţional a blocat împrumutl de 20 de miliarde de euro. În consecinţă, şi Uniunea Europeană a ameninţat că va bloca fondurile pentru România din cauza corupţiei, iar indiciile unor posibile fraude electorale îi vor determina pe cei de la Bruxelles să perpetueze blocajul, crede Stratfor.
Vor fi lupte de stradă, ca la Budapesta! Aşa ne vor unii binele. Agenţia domnului George Friedman susţine că înaintea celui de-al doilea tur de scrutin ar fi avut loc “proteste spontane” chiar pe 1 decembrie, la Timişoara. Dacă aparent protestele erau “anticomuniste”, unii demonstranţi au fost văzuţi cum rupeau portretele lui Mircea Geoană. Suporterii lui susţineau că protestele ar fi fost organizate de tabăra lui Traian Băsescu pentru a asocia numele lui Geoană cu PSD şi cu defunctul regim comunist. Mulţi români vor ieşi în stradă din cauza recesiunii economice. Pe 16 decembrie, a început comemorarea revoluţiei din decembrie 1989 şi formaţiunile politice se vor coaliza contra lui Traian Băsescu, aşa cum s-a întâmplat la a 50-a comemorare a revoltei anti-sovietice ungare din 1956, care a generat revolte antiguvernamentale la Budapesta, din octombrie 2006, susţine Stratfor. Românii nu au cultura convieţuirii politice, iar ceea ce s-a întâmplat înaintea alegerilor este “inacceptabil”, crede parlamentarul creştin-democrat german Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene în Bundestag, transmite Deutsche Welle. “Chiar dacă au fost rezultatre strânse, a fost o victorie. Îl felicit personal pe Traian Băsescu. Este un preşedinte uneori incomod, dar un preşedinte cu păreri clar exprimate şi sper că România se va linişti rapid şi va avea la fel de repede şi o guvernare fiindcă diversele jocuri purtate în Parlament înainte de alegerile prezidenţiale au dăunat ţării”, crede Krichbaum. “Ceea ce s-a petrecut înainte de alegeri a fost inacceptabil. Au lipsit relatările obiective şi nu ştiu să se mai fi întâmplat aşa ceva într-o altă ţară membră a Uniunii Europene. Nu este genul de cultură politică, specifică democraţiei, ci mai degrabă o lipsă totală de fair-play. Certurile trebuie să aparţină de-acum trecutului. De aceea, nici nu cred că trebuie luat în considerare anunţul social-democraţilor de contestare a votului. A fost un rezultat strâns, dar rezultatul democratic stabilit trebuie recunoscut. Ţara are nevoie rapid de relaţii interne stabile. Este important ca România să-şi regăsească ritmul în care a făcut reforme înainte de aderare. Trebuie să recunoaştem, cu părere de rău, că, de la integrare, lucrurile nu au mai funcţionat în România aşa cum trebuie. Mersul reformelor este important pentru a pune în valoare potenţialul României”, a spus parlamentarul german.
Mesajul lui Crin Antonescu a fost “deviat”. Incertitudinea politică a crescut în ţară după victoria lui Traian Băsescu la o diferenţă mică, informează “Financial Times”. Rezultatul surprinzător pentru unii a contrazis exit-pollurile şi a trimis unde de şoc pe pieţele financiare din România, generând o scădere cu 3% a acţiunilor şi o uşoară depreciere a leului faţă de euro. Acordarea unei tranşe de 1,5 miliarde de euro, din pachetul FMI-UE, a fost amânată în octombrie, când s-a prăbuşit Guvernul, înainte de a putea pune în aplicare reforme importante şi de a trasa bugetul pe anul 2010. “În România este instabilitate şi lipsă de predictibilitate. În aceste condiţii, nu-mi imaginez cine ar vrea să fie ministru de Finanţe”, a spus analistul politic Dorle Şandor pentru “Financial Times”. Jurnalul britanic arată că Geoană părea să se îndrepte către victorie după ce a câştigat sprijinul candidatului liberal Crin Antonescu, dar mesajul său pentru “unitate” a avut de suferit după o întâlnire în cursul nopţii cu un om de afaceri controversat. “Bloomberg” este de părere că PSD complică şi mai mult criza politică prin depunerea contestaţiei. “Disputa politică prelungită amână formarea unui nou guvern şi reluarea programului UE şi FMI. Alegerile anticipate nu par să fie în interesul nimănui”, crede Kenneth Orchard, analist la “Moody’s Investors Service” din Londra. Şi totuşi, oricât ar părea de dificil, singura modalitate de a tranşa definitiv acest conflict politic ar fi alegerile anticipate. Iar Partidul Bocilor ar putea profita de starea de spirit a populaţiei pentru acest pas. Democraţia nu costă prea mult niciodată, mai ales pentru o ţară sărăcită şi coruptă. “The Times” îl citează pe Liviu Dragnea, care îl acuză de fraudă tot pe Traian Băsescu. “România se scufundă în criză”, titrează “The Scotsman”. “Le Temps” consideră că al doilea mandat “este periculos” pentru Traian Băsescu. “În aceste vremuri de incertitudine, românii au arătat că nu vor să schimbe echipa”, precizează Eliane Mosse de la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale.
“Băsescu va continua anexarea Republicii Moldova”
Serghei Markov, directorul Institutului pentru studii politice din Moscova, vorbeşte pentru “Komsomolskaia Pravda” despre “pericolul Băsescu”. Şi nu întâmplător: “Fără nicio îndoială, Băsescu va continua cursul de anexare a Republicii Moldova. Aproximativ 85% din cetăţenii R. Moldova se opun unificării cu România – ei mai ţin minte cum au fost odată români de categorie inferioară. Chişinăul intervine activ în viaţa internă a ţării vecine, iar acaeasta va duce inevitabil la criză. Şi dacă Moldova din dreapta Nistrului are dreptul să adere la România, şi Transnistria este în drept să se alipească la Rusia. Ceea ce va determina schimbări colosale în planul situaţiei geopolitice de pe continent. La ordinul lui Băsescu, locuitorilor din regiunile Odesa şi Cernăuţi li s-a acordat cetăţenia română sub pretextul că anterior au locuit pe teritoriul României. În această situaţie, Rusia va trebui să încerce, prin intermediul partenerilor europeni, să potolească elita română, care se manifestă destul de agresiv”, recomandă Markov pentru acest ziar cu nume de tristă amintire sovietică. Iată ce de “prieteni” aşteaptă cu satisfacţie ca România să se confrunte cu mari crize politice şi economice.

Înlăturarea preşedintelui – bucurie la Moscova

Strategul Guşă l-a înfundat şi el pe fofolocul Geoană. Rusia consideră că Traian Băsescu este un impediment pentru politica ei în sud-estul Europei. Înlăturarea lui ar fi salutată la Kremlin mai ales că preşedintele român a susţinut revoluţia anticomunistă de la Chişinău şi sprijină deschis politica Statelor Unite în Balcani şi la Marea Neagră. “După toate probabilităţile, Traian Băsescu va folosi acest pretext pentru a se prezenta drept singurul reprezentant politic legitim al luptei anticomuniste din România. Conflictul dintre el şi Geoană, plasat în contextul viitoarei comemorări a revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989, ar putea genera o lună decembrie foarte incendiară în România”, susţine Stratfor. Evaluarea pare să fie corectă şi deci plauzibilă, mai ales că Mircea Geoană face valuri pentru provocarea unei stări de spirit, care s-ar putea întoarce contra lui, ca un bumerang. Iar afişarea alături de Ion Iliescu dă fiori pentru românii care şi-au pierdut copiii la revoluţie şi la mineriade. Ca să nu mai vorbim că majoritatea românilor au priceput cine a blocat guvernarea din România.

Calvar pentru alegătorii din străinătate

Ministerul Afacerilor Externe nu-şi asumă răspunderea pentru turismul electoral din afara ţării. “Nu văd cum ar fi rezistat bugetul ca să avem mai multe secţii. Numărul de ştampile sau sau de buletine de vot constituie obligaţia autorităţilor interne”, a spus Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe.
Ultimul votant român şi-a exprimat opţiunea pe Coasta de Vest a Statelor Unite, la San Francisco, pe 23 noiembrie, ora 7.00 (ora României). Este Andrei Slivinschi, are 29 de ani şi trăieşte de un deceniu în SUA. A votat pentru prima dată pentru alegerile prezidenţiale. Proasta organizare încă este o marcă a alegerilor noastre, deşi unele măsuri s-au luat. “Probleme nu au fost. Scrutinul s-a derulat în condiţii normale. Sigur, au fost şi cozi. Nu văd cum ar fi rezistat bugetul ca să avem mai multe secţii de vot. La Viena a fost şi o situaţie nostimă: ambasadoarea noastră a fost nevoită să stea la rând ca să voteze”, a spus Alin Şerbănescu. Pe ansamblu, românii din străinătate au votat masiv cu Traian Băsescu. Chirăială mare: au furat în strănătate! Şi vine şi Nepotu Mătuşii Tamara: trebuie limitat dreptul la vot al emigranţilor! Şi eu care credeam că este băiat subţire altfel! Dar banii – cam 5 miliarde de euro pe an – pe care emigranţii îi trimit în ţară, banii lor sunt buni, tăticu? Nu mă aşteptam la un politician versat cum este el. Cele mai aglomerate centre au fost la Chişinău, la Paris, Londra, Bruxelles, în Spania, Italia şi chiar în Austria. Oamenii au stat 4-5 ore în frig sau în ploaie ca să voteze. În multe secţii de votare s-au auzit huiduieli, injurii şi chiar au fost sparte geamuri la sfârşitul zilei, când s-au închis urnele. Mulţi oameni nu au mai reuşit să voteze fiindcă legea nu permite prelungire votului după ora 21. Au fost prea puţine ştampile şi nu au ajuns buletinele de vot, disfuncţiuni pentru care organizatorii ar trebui să răspundă cu fotoliile. Nu este admisibil ca românii să fie umiliţi la cozi, ca pe vremea lui Ceauşescu pe când aşteptau să cumpere “tacâmuri”, iar la capătul şteptărilor, să li se spună că… s-a terminat. Votul! Votul s-a terminat! Nu se mai dă! Este adevărat că alegătorii trebuiau că completeze două declaraţii pe proprie răspundere, însă tot nu este o scuză. Dacă nu avem suficienţi angajaţi în străinătate şi dacă nu putem angaja alţii fiindcă nu avem bani, atunci să prelungim durata votului cu o zi pentru ca oamenii să-şi exprime voinţa liber. Mai ales că unii vin la aceste secţii de la sute de kilometri. PDL şi PSD au filiale prin Italia şi Spania. În ultimii ani, ambele partide au depus eforturi pentru a-i atrage pe emigranţi de partea lor. Primul care a deschis drumul acestor tatonări a fos Traian Băsescu, după suspendare. L-a imitat imediat Mircea Geoană cu Titus Corlăţean. Au fost văzute câteva autocare prin oraşele din Italia şi prin Chişinău, care au adus alegători la urne. Nimeni nu poate proba că acolo s-au dat bani pentru voturi. Românii care au plecat la muncă se deosebesc net de milogii de pe la Mizil sau lehliu. Alin Şerbănescu a precizat că MAE nu are cunoştinţă despre organizarea turismului electoral în favoarea partidelor mari. “Noi suntem doar interfaţa, asigurăm condiţiile de vot, iar raportările se fac direct la Biroul Electoral central”, a subliniat Alin Şerbănescu. Purtătorul de cuvânt al MAE crede că pe 6 decembrienu vor mai fi aceleaşi dificultăţi. Nu vor mai trebui semnate declaraţii pe propria răspundere şi vor fi doar alegeri prezidenţiale, fără referendum. “Învăţăm din greşeli şi reparăm din mers”.
Cel mai dramatic şi cel mai semnificativ vot s-a derulat în Basarabia. Românii de peste Prut au ieşit în forţă şi au stat la cozi enorme pentru a-şi face cunoscute opţiunile. Pentru ei, alegerea unui preşedinte la Bucureşti echivalează de-acum cu alegerea unui conducător pentru toţi românii. În primul tur, a învins fără tăgadă Traian Băsescu: 90,7% din voturile basarabenilor. Pe locul al doilea în preferinţele basarabenilor, s-a situat Crin Antonescu (3,7%), urmat de Mircea Geoană - cu 3,5%. Au funcţionat acolo 13 secţii. În total, numărul românilor de peste Prut, care au izbutit să voteze până la închiderea urnelor, a fost de numai 8777. Mult mai mulţi decât de obicei, dar numeroşi basarabeni au plecat acasă fără să ajungă la urne. Ei nu sunt emigranţi şi privarea lor de dreptul la vot din motive organizatorice este cu atât mai revoltătoare. Fiindcă era aglomeraţie la ambasada noastră din Chişinău, au venit nişte autobuze şi i-au transportat la alte secţii. Nu am găsit probe care să ateste că oamenii ar fi fost mituiţi ca să voteze. Susţinerea pentru Traian Băsescu în Basarabia are explicaţiile ei concrete: el a efectuat prima vizită la Chişinău, iar nu la Moscova sau la Washington; a insistat pentru restituirea cetăţeniei române pentru urmaşii locuitorilor din vechea Românie, indiferent de etnia lor; a solicitat la Bruxelles scoaterea R. Moldova din zona gri în care se află Ucraina şi Georgia şi transferarea în rândul ţărilor din Balcanii de Vest, pentru o aderare rapidă la UE. Singurul incident mai nostim s-a petrecut la Giurgiuleşti, unde un poliţist beat a intrat cu maşina în alte două maşini parcate regulamentar lângă secşia de votare. Scrutinul s-a întrerupt timp de o oră.
“Avem un act ce confirmă că suntem români. Să dovedim acest lucru prin voturile noastre. Este foarte important că fiecare persoană cu cetăţenie română să-şi vadă rolul său ca parte a României. De la noul preşedinte aşteptăm să ne apropie mai mult de România”, a spus Daniela Dermenti din Chişinău. Are doar 22 de ani. “Ne trebuie un preşdinte care să influenţeze esenţial relaţiile bilaterale dintre ţările noastre”, crede Andrei Plăcintă, de 19 ani. “Timpul” notează că “a dispărut frica”. “Paşaportul românesc, râvnit atât de mult de cetăţenii R. Moldova, nu este doar pentru a călători şi a-ţi face interesele personale, ci pentru ca, înainte de toate, să-ţi asumi obligaţia de cetăţean. Aştept de la viitorul preşedinte să aibă grijă de cetăţenii români care trăiesc în afara graniţelor României, în special de cei din RM. Românai este ţara care ne poate ajuta enorm, în sensul facilitării drumului nostru spre UE”, este de părere Corina Fusu, preşedinta Comisie parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media.
Vlad Filat: “Este rezultatul pe care l-a meritat”
“Este rezultatul pe care l-a meritat! Aşa au decis cetăţenii rom6ni din Republica Moldova”, a spus premierul Vlad Filat de la Chişinău, referindu-se la victoria zdrobitoare a lui Traian Băsescu peste Prut. “Oricum, decizia finală va fi cumulul voturilor tuturor cetăţenilor români. Deschiderea autorităţilor de la Bucureşti şi Chişinău tot este un element important. Sper să fie format noul guvern, să fie ales preşedintele României ca să putem implement toate înţelegerile, pe care le-am avut în cadrul ultimei vizite. PLDM nu are o opţiune de a sprijini un candidat sau altul în actualele alegeri. Oferim însă posibilitatea membrilor noştri să-şi facă alegerea aşa cum consideră dânşii”, a adăugat Vlad Filat.
“Domnule Geoană, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a confirmat că aţi făcut o vizită “discretă” în aprilie la Moscova. Cu cine v-aţi întâlnit acolo şi ce aţi discutat despre românii din Republica Moldova, domnule preşedinte al Senatului şi fost vicepreşedinte al CSAT?” Răspunsul lui Mircea Geoană, candidat PSD pentru funcţia de preşedinte al României: “Aşa cum am mai menţionat deja, este vorba de o vizită privată, care a avut scopul de a contribui la realizarea unor relaţii politice funcţionale între România şi Rusia, care ne-ar putea ajuta şi în plan economic. Să nu uităm că astăzi românii plătesc din propriul buzunar cea mai scumpă factură la gaz din Europa, gaz importat de la ruşu. datorită retoricii populiste a actualului şef al statului român. Această stare de lucruri trebuie să înceteze imediat. Având însă în vedere caracterul privat al vizitei, nu sunt în măsură să fac publice mai multe detalii ale programului”.
“Traian Băsescu, preşedintele României, a suferit o grea lovitură în cursa lui pentru realegere, în momentul în care al treilea clasat, eliminat după primul scrutin, a anunţat că îl va susţine pe rivalul său”, notează “Financial Times”.
România trece printr-o profundă criză politică şi economică. Conflictul dintre politicieni a dus la dărâmarea Guvernului şi a blocat şi sprijinul financiar extern. Adversarii lui Traian Băsescu speră să facă un guvern solid împreună dacă va fi ales Mircea Geoană, pentru a nu fi nevoiţi să plece iar prin teritoriu pentru constiotuirea unui nou Parlament, subliniază publicaţia. Oricum, un nou guvern sigur nu se va putea construi până la sfârşitul anului, iar alegerile anticipate bat la uşă. “Preşedintele României are un rol limitat, dar puterea domnului Băsescu de a nominaliza premierul, analiza activităţii miniştrilor şi carisma lui l-a transformat într-un contracandidat formidabil. Etichetându-l pe domnul Băsescu *demagog şi populist*, domnul Antonescu a spus că ar vrea să-l susţină pe domnul Geoană dacă acesta acceptă să-l susţină pe Klaus Johannis, un etnci german, primar al oraşului Sibiu din Transilvania, pentru funcţia de premier. Domnul Geoană a acceptat condiţia şi urmează ca partidele lor să semneze acordul”, arată “Financial Times”. Un analist a avertizat că orice front unit contra lui Traian Băsescu s-ar putea dizolva rapid dacă alegătorii îl vor elimina pe inamicul comun al celor două partide la 6 decembrie.

“Sechelele dictaturii comuniste au supravieţuit”

“Întrebarea este dacă vor rămâne unite în gestionarea crizei economice din România, aşa cum sunt acum contra lui Băsescu”, a subliniat Dorel Şandor, consultant în politici publice. Observaţia este foarte cortectă: după dispariţia inamicului comun, reîncepe lupta pentru putere fiindcă PSD se va considera pe loc secundar, în condiţiile în care PNL va avea premier propriu. “Dseutsche Welle” consideră că Mircea Geoană şi Traian Băsescu “sunt exemple grăitoare pentru supravieţuirea dictaturii comuniste”. Emil Constantinescu spunea recent că “Traian Băsescu a fost nomenclaturist”, ceea ce arată că nu cunoaşte sensul noţiunii de “nomenklatura” care cuprindea activişti remuneraţi de statul comunist. Nici Mircea Geoană nu a fost nomenclaturist, chiar dacă este fiul unui general care răspundea de buncărele anti-atomice ale clanului Ceauşescu. Wilfried Martens, liderul Partidului Popular European, şi Joseph Daul, şeful grupului PPE din Parlamentul European, l-au felicitat pe Traian Băsescu pentru rezultatele obţinute în primul tur al alegerilor prezidenţiale. “Traian Băsescu a obţinut cel mai mare scor în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Este important să existe stabilitate şi un lider puternic, iar noi suntem încrezători că Traian Băsescu va câştiga şi în al doilea tur, deoarece este cel mai bun candidat pentru postul de preşedinte al României. El este soluţia pentru România în acest moment, poate să răspundă cu succes provocărilor cu care România se confruntă în acest moment şi în anii următori, un lider care poate ajuta ţara să facă faţă crizei economice care ne-a afectat pe toţi”, se arată în comunicatul celor doil lideri europeni. “Deşi candidaţii s-au concentrat asupra crizei economice, a politicilor sociale şi propunerilor pentru rezolvarea actualului impas politic, referendumul a devenit unul din subiectele proeminente şi cele mai controversate ale acestei campanii. În special campania preşedintelui Băsescu a pus accent pe reforma parlamentară propusă, fapt ce a fost criticat ca o măsură populistă de către contracandidaţi şi de alţi interlocutori (în special din societatea civilă), atât în public, cât şi la întâlnirile cu Misiunea OSCE/ODIHR. Astfel chestiunea referendumului a jucat un rol proeminent în campania prezidenţială şi a deturnat campania de la domeniul politicilor care constituie responsabilitatea preşedintelui României”, se arată în comunicatul Misiunii restrânse de observare a alegerilor OSCE/ODIHR. Misiunea OSCE a avut în componenţă 11 experţi internaţionali din nouă ţări membre ale OSCE, organizaţie cu vădite şi repetate simpatii faţă de Moscova. Şeful misiunii din România a fost Vadim Jdanovici din… Rusia. Prin urmare, trebuie să învăţăm şi democraţia de la Putin.

“Nu e clar ce ar realiza o guvernare Geoană”

“Wall Street Journal” consideră că Geoană este favoritul celui de-al doilea tur, chiar dacă Traian Băsescu l-a în învins la primul scrutin. Aşa arată sondajele dichisite în România. O alianţă în jurul lui Johannis ar rezista mai mult, crede cotidianul american. “Irish Times” îl laudă pe Geoană pentru compormisul cu liberalii şi în dă drept câştigător, dar avertizează că şeful PSD nu va promova reformele şi va fi slab în lupta contra corupţiei. “Geoană ar avea o sarcină mai uşoară în formarea unui guvern. Problema este însă că nu este atât de clar ce ar realiza o guvernare Geoană”, comentează Daniel Hewitt de la “Barclays Capital” de la Londra. “Euronews” avertizează că România are o economie subminată de reforme slabe, care au alimentat corpuţia. În plus, criza politică a pus în pericol şi împrumutul de 20 de miliarde de euro din partea Fondului Monetar Internaţional. Într-un interviu acordat ziarului “Frankfurter Allgemeine Zeitung”, Traian Băsescu afirmă că actuala clasă politică doreşte liniştea corupţiei de pe vremea lui Ion Iliescu şi este cel mai mare obstacol în modernizarea României. Cele cinci motive pentru care românii ar trebui să-l voteze pe Traian Băsescu sunt că nu face compromisuri cu “oligarhii crescuţi de Iliescu”, doreşte modernizarea României, are un stil direct şi incomod, garantează independenţa Justiţiei şi “îi plac oamenii”, arată marele cotidian german. “Sunteţi acuzat că divizaţi societatea românească între bine şi rău, între corupţi şi corecţi, că provocaţi tot timpul conflicte. Există un sâmbure de adevăr în această acuzaţie?”, întreabă reporterul. “Da, cu siguranţă. Predecesorul meu, Iliescu, a avut un mandat foarte liniştit. Înaintea lui a fost Emil Constantinescu preşedinte, care a spus că a fost învins de servicii. Iliescu le-a garantat însă tuturor o viaţă liniştittă, iar în spatele lui a înfloti corupţia. Se furau bani publici şi toată lumea era fericită. Pe atunci nu exista un preşedinte care să vorbească deschis desprfe cei care se comportau incorect sau care făceau abuz de putere. Mă refer la cei care s-au îmbogăţit sub Iliescu din privatizări şi care au cumpărat apoi medii de presă, prin care influenţează decizii politice şi economice, fără a avea o legitimitate democratică. Am luptat tot timpul mandatului meu împotriva acestor metode. Acesta a fost şi motivul pentru care au încercat să mă elimine din funcţie, la doar doi ani după alegeri. Ca preşedinte nu ai multe mijloace pentru a lupta contra corpuţiei şi a practicilor nedemocratice. O poţi face doar în cuvinte. Dar nici asta nu acceptă sistemul creat de Iliescu. Ei mizează totul pe eliminarea unui preşedinte care nu este dornic să cadă de acord cu acest sistem”, a spus preşedintele. Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, crede că realegerea lui Traian Băsescu este crucială pentru basarabeni: “Consider corect şi necesar să sprijinim PDL şi pe Traian băsescu în demersul lor de a continua reformele începute, care sunt foarte necesare pentru clasa politică de la Bucureşti, pentru România în ansamblu şi pentru R. Moldova”.
Al doilea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui a scos mai mulţi români din case ca oricând. Divizarea politică a societăţii de-acasă i-a polarizat puternic şi pe conaţionalii noştri plecaţi departe, pentru un trai mai bun. Românii cei mai dinamici, cei mai inventivi nu rămân indiferenţi faţă de viitorul patriei lor, chiar dacă mulţi nu se vor mai întoarce niciodată. Astăzi trăiesc în afara ţării peste opt milioane de români. Aproximativ patru milioane au emigrat din ţară, iar ceilalţi au rămas autohtonii din jurul hotarelor: Republica Moldova, Ucraina (nordul Bucovinei, Herţa, sudul şi nordul Basarabiei, nordul Maramureşului), Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Cei mai numeroşi emigranţi se află în Italia şi în Spania, unde formează principalul bazin electoral pentru ceea ce unii definesc impropriu “diaspora”. În categoria românilor autohtoni cu drept de vot pentru alegerile din ţară, se detaşează basarabenii care au cetăţenie română: aproximativ 140 000. Pe ansamblu, numărul românilor din afara hotarelor, care vin la urne, rămâne încă foarte mic, chiar dacă interesul lor pentru politica din ţară a crescut constant în ultimii cinci ani. Până la ora 12.00, ora României, la secţiile de vot, deschise în străinătate, au votat aproximativ 24.200 de cetăţeni români. Prezenţa cea mai mare la vot s-a înregistrat în Basarabia (la cele patru secţii de votare din Chişinău), în Franţa (la Paris), în Italia (Torino, Milano şi Roma) şi în Spania (Zaragoza), a informat MAE.
MAE a solicitat partidelor politice să aibă reprezentanţi înm toate birourile electorale ale secţiilor de votare de peste hotare, în conformitate cu legea. În caz contrar, exista riscul ca unele birouri electorale să nu aibă numărul minim de membri prevăzut de lege pentru a fi legal constituite. Pe de altă parte, chiar dacă numărul minim era atins, exista riscul îngreuierii procesului electoral, dacă birourile electorale nu erau complete în secţiile unde participarea la vot este ridicată. Cozile s-au repetat la secţiile de vot din străinătate, deşi procesul a fost ceva mai alert. Aglomeraţia se explică şi prin faptul că alegătorii trebuiau să completeze o declaraţie pe propria răspundere. Organizatorii au refuzat să le dea oamenilor formulare pe care alegătorii să le completeze în timp ce stau la rând pentru a nu se crea blocaje în secţii. Lucru valabil şi pentru secţiile speciale din ţară. Şi scoate Mircea Cărtărescu un pamflet fabulos cu Prostănacu, încât, după ce l-am citit, dacă eram în locul persopnajului, mă retrăgeam din politică: “Futevânt, garantat Vanghelie” poţi citi cu mândrie pe afişele de campanie. Sau îl vei descoperi pe Futevânt cum mustăceşte un zâmbet plin de sine, înconjurat din umbră de straşnice răpitoare cereşti şi pământeşti precum: Voiculescu, Năstase, Iliescu, Hrebenciuc & co. Intonând lozinca “Învingem împreună!” . Nimeni dintre papagalii şi celelalte păsări mici ale politichiei româneşti nu se-ntreabă cum se poate să-nvingi alături de marii prădători, când Futevânt nu ştie să prindă decât şoricei de câmp?!”



The Economist – “Against all odds”: Băsescu a învins, chiar dacă Geoană avea condiţiile necesare victoriei

Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale în România, deşi contracandidatul Mircea Geoană avea resursele financiare, sprijinul politic şi mediatic necesare pentru a obţine victoria, comentează săptămânalul britanic The Economist. Victoria lui Geoană părea un pariu sigur şi, timp de câteva ore, luni, ea aproape devenise realitate. Potrivit exit-poll-urilor, Geoană obţinuse o victorie la limită, nematerializată însă, din cauza voturilor românilor din străinătate, care s-au pronunţat în proporţie de 78 la sută în favoarea lui Băsescu. Campania a fost deosebit de "murdară", observatorii fiind de părere că ambele părţi au comis fraude, potrivit publicaţiei. Victoria lui Băsescu, în pofida unor informaţii de presă în mare parte ostile, a fost surprinzătoare. Traian Băsescu, care a mizat pe eradicarea corupţiei, a exercitat presiuni de eliminare a acestui fenomen endemic, dar în mod selectiv. În plus, o atitudine impulsivă şi abrazivă îi reduce de prea multe ori eficienţa, apreciază The Economist. Preşedintele reales a sprijinit emiterea de paşapoarte româneşti pentru moldoveni, aşa cum Rusia a făcut în fostul său imperiu. Această mişcare i-a adus votul majorităţii masive a cetăţenilor din Republica Moldova. Dar poziţia sa aproape iredentistă îi nemulţumeşte pe cei care doresc să stabilizeze Republica Moldova, ţara cea mai săracă din Europa, ce se confruntă şi ea cu probleme politice, după o nouă încercare eşuată de a alege un preşedinte. Pe de altă parte, Geoană, fost ministru de Externe, a adoptat un ton mai conciliator. Dar vizita sa privată la Moscova, dezvăluită în timpul campaniei, a provocat temeri privind loialităţile faţă de unii dintre foştii săi susţinători comunişti. Cealaltă slăbiciune majoră a sa a fost reprezentată de legăturile cu oligarhii care domină mediul de afaceri şi presa din România. Victoria lui Băsescu se datorează mai puţin succeselor mandatului său, şi mai mult dorinţei alegătorilor ca acesta să-şi onoreze promisiuni din trecut, subliniază săptămânalul britanic.

Ambasadorul Ungariei la Bucureşti: Rău e pentru România când germanii şi ruşii se bat, tot rău e şi când se apropie prea mult


"Întreaga istorie a Ungariei dar şi istoria aşa-zisei Europe Centrale şi de Est arată că pentru ţările care sunt situate între Rusia şi Germania există două mari pericole. Unul este când ruşii şi germanii se bat, când sunt în război. Celălalt este când sunt prea buni prieteni şi sunt prea apropiaţi. Acest factor este valabil pentru Slovacia, Cehia, Serbia, România", consideră Oskar Fuzes, ambasadorul Ungariei la Bucureşti. Aprecierea este foarte corectă şi se bazează pe o atentă observare a istoriei care... se repetă. "Ungaria vrea să aibă un mediu de securitate cât se poate de stabil în vecinătate. Am înţeles că pentru Ungaria cea mai sigură cale spre securitate este să aibă vecini cât se poate de prietenoşi. Ştiu că sună foarte simplist dar aceasta este strategia ungară de securitate: de a avea cei mai prietenoşi vecini cu putinţă. De ce? În primul rând pentru că avem o istorie complicată cu vecinii, căreia trebuie să-i punem capăt. Şi trebuie să începem o istorie nouă. Sună a slogan, dar nu este un slogan, este intenţia reală a Ungariei. În al doilea rând, deoarece, ca rezultat al acestei istorii, Ungaria are foarte mulţi cetăţeni care locuiesc în statele vecine. Şi, desigur, cel mai elementar aspect al politicii de securitate al Ungariei este să aibă grijă de aceştia", a spus ambasadorul ungar la Bucureşti, Oskar Laszlo Fuzes într-o dezbatere organizată vineri de IER. "Când vorbim despre semnificaţiile de securitate ale faptului de a te afla între Rusia şi Germania, trebuie ţinut cont de politica energetică. Ungaria depinde, 90%, de energia rusească. Iar acest lucru nu se va schimba cel puţin în următorii 20 de ani, chiar şi cu Nabucco, Southstream... Este un fapt. Un fapt al situaţiei geopolitice a Ungariei", a spus ambasadorul. El a adăugat că subiectul a fost adus în discuţie la Bruxelles. "Dar, în cele din urmă am înţeles că a fi parte din Vestul Europei şi a fi membru al familiei Europei occidentale nu înseamnă că în Europa Occidentală ei se vor gândi la noi ca parte a Occidentului. Deci trebuie să ne bazăm pe alţi prieteni, pe prietenii şi vecinii din fosta Europă de Est - România , Slovacia, Cehia Polonia", a spus el. Ambasadorul ungar recunoaşte că Budapesta a căutat mereu un frate mai mare, dar nu pentru securitate, cum afirmă, ci pentru a-şi rezolva poliţele cu vecinii. Fapt valabil de la Casa de Anjou, la Austria şi până la Uniunea Sovietică. Observaţiile diplomatului rămân însă foarte corecte până la un punct: “Dacă Ungaria avea nevoie să intre în NATO cât de repede înseamnă că aveam nevoie de un furnizor de securitate. Cine putea, cine dorea să fie furnizorul de securitate al unei ţări care tocmai ieşise din comunism? Căutam un şef, un frate mai mare. Dar ne-am dat seama că nimeni nu vrea să fie şeful sau fratele mai mare al Ungariei, nici Franţa, nici Germania. NATO era singura opţiune. Dacă o ţară primeşte protecţie în baza articolului 5, această ţară se simte în siguranţă în orice circumstanţe imaginabile. Articolul 5 a devenit foarte important când am văzut problemele care se amplificau şi escaladarea conflictului din fosta Iugoslavie. Pe măsură ce problema a devenit tot mai dificilă şi cu decizii tot mai greu de luat, am remarcat că Europa Occidentală - oricum am numi-o, UE, UEO sau triunghiul Franţa -Germania-Marea Britanie -, nimeni nu a putut avea o contribuţie determinantă la rezolvarea conflictului din fosta Iugoslavie", a povestit ambasadorul. El a spus că războiul din fosta Iugoslavie a fost "o lecţie grea, dură". "Începând de la problemele din Croaţia (...) până la Bosnia-Herţegovina şi Kosovo este o lecţie de istorie de învăţat legat de lipsa de determinare, de resurse şi, uneori, lipsa unui mod de gândire decent din partea Europei Occidentale. Această conjunctură a fost motivul decisiv pentru care am ajuns în situaţia de a ne baza pe SUA poate puţin mai mult decât era cazul. Nu vorbesc despre România, ci de spre Ungaria. Dar înţeleg categoric declaraţiile românilor care subliniază importanţa unei legături strânse cu SUA. Pentru că noi, cei din Europa de Est - sau mai bine zis din fosta Europă de Est, din Europa Centrală - avem nişte lecţii destul de dure primite de la Occident", a conchis ambasadorul Oskar Fuzes. Nu am văzut o analiză mai curajoasă din partea unui diplomat străin asupra iluziilor de securitate din spaţiul nostru. Ceea ce se întâmplă astăzi între Germania, Italia şi Franţa – pe de o parte – şi Rusia – de partea cealaltă - ne determină să gândim foarte serios parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Avem altă opţiune rezonabilă?

Alianţa pentru Integrare Europeană se află în pericol

Marian Lupu insinuează că ar accepta dezmembrarea coaliţiei, numai să fie el ales preşedinte al republicii. “Eu cred că actuala coaliţie poate fi divizată în două părţi – aripa liberală şi Partidul Democrat”, a afirmat Marian Lupu, candidat la preşedinţia Republicii Moldova, într-un interviu pentru postul de radio “Ecoul Moscovei”. (Când am scris că aşchia nu sare departe de miliţian, unii sa-u grăbit să mă admonesteze…). El îşi motivează o asemenea gândire prin faptul că nu există o tradiţie la Chişinău în domeniul alianţelor politice. Abordările politice ale partidelor din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană sunt foarte diferite, la fel ca viziunile asupra politicii externe. În timp ce liberalii nu respins aderarea la NATO, Partidul Democrat, condus de Marian Lupu şi Dumitru Diacov, pretinde că doreşte consolidarea statutului de neutralitate a republicii. Ei nu suflă o vorbă în faţa ruşilor, dar Dorin Chirtoacă, Vlad Filat şi Mihai Ghimpu au cerut deschis Moscovei să-şi retragă militarii şi arsenalul de pe Nistru. Marian Lupu, susţinut de PSD din România, a fost la Sankt Petersburg la congresul partidului “Edinnaia Rossiia” (Rusia unită) al lui Vladimir Putin, cu care vrea să semneze un acord de cooperare. Vlad Filat a anunţat că a găsit “cel puţin 8 deputaţi comunişti care vor vota pentru Marian Lupu şi vom vrea condiţiile pentru ca ei să formeze o fracţiune parlamentară separată de PCRM”. Premierul crede că o nouă tentativă de alegere a şefului statului va avea loc pe 7 decembrie. Fisuri au apărut în PCRM: deputaţii comunişti Vladimir Ţurcanu şi Victor Stepaniuc acceptă alegerea preşedintelui, dar Voronin, Grigore Petrenco şi Mark Tkaciuk anunţă că vor boicota scrutinul.
Aflat într-o vizită de lucru la Roma, Iurie Leancă, şeful diplomaţiei de la Chişinău, a fost primit de omologul Franco Frattini. Demnitarul italian a precizat că Roma este dispusă să joace “un rol crucial” în relaţie Republicii Moldova cu Uniunea Europeană şi în negocierea acordului de liberalizare a regimului de vize. Frattini a ţinut să menţioneze că imigranţii din R. Moldova “sun cooperanţi şi nu le creează probleme autorităţilor italiene”. Luând în considerare aceste elemente pozitive, el a hotărât să demareze pregătirile pentru negocierea cu autorităţile de la Chişinău a unui acord privind protecţia socială a cetăţenilor moldoveni din Italia.

“Eu sunt moldovean şi nu particip la Ziua Unirii românilor”.


Adică: M-aţi invitat la hram, dar io am să stuchi în blide! Candidatul este tot mai echivoc, mai ales că ştie că liberalii nu au acum alternativă. Jurnaliştii l-au întrebat dacă va participa la ceremonia pentru Marea Unire de la 1 demebrie. Întors la Chişinău pe 24 noiembrie, Marian Lupu a dat pe gură nişte năsărâmbe demne de Voronin: “Sunt persoane care se identifică drept români. Eu însă mă identific drept moldovean şi am acest drept. Este sărbătoarea altui stat”. Nărodul vrea să dea bine printre berbecii miliţianului. Afirmaţia lui Marian Lupu este extrem de gravă şi depăşeşte orice calcul politicianist. 1 decembrie 1918 este Ziua Unirii tuturor românilor, eveniment pregătit în primul rând de mari politicieni din Basarabia acelui timp. De altfel, ei au dat tonul în acel an de graţie. Crescut la şcoala bolşevicilor lui Voronin şi Stati, Lupu uită numele onor mari moldoveni care s-au considerat toată viaţa români şi care au contribuit esenţial la dezvoltarea spiritualităţii româneşti: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Pantelimon Halipa şi mulţi alţii.
Dorin Chirtoacă a cerut desfiinţarea “zidului de la Prut”
Prezent pe 25 noiembrie la 150-a aniversare a Facultăţii de Drept din Bucureşti, Dorin Chirtoacă a relatat că a participat, cu o săptămână în urmă, la o întrunire în Catalonia, Spania, alături de oficiali ai Uniunii Europene, unde s-a vorbit deschis despre democraţie şi eliberare naţională. “M-am întrebat: dacă aşa ceva se poate face în sânul Europei Unite şi nimeni nu are nicio obiecţie, noi de ce menţinem în continuare zidul de la Prut, şi vize pentru România, şi vize pentru Republica Moldova. Oare nu avem forţa necesară să rezolvăm şi această problemă pe care o are în prezent naţiunea română? Sunt convins că Traian Băsescu va învinge în turul al doilea”, a spus tânărul primar al Chişinăului. El i-a mulţumit preşedintelui Traian Băsescu pentru sprijinul acordat românilor de peste Prut şi a afirmat că basarabenii îl vor vota şi în turul al doilea. Cătălin Predoiu, ministrul interimar de Externe, a precizat că România face demersuri constante, atât în dialogul cu UE, cât şi cu celelalte state membre ca noul cadru juridic de cooperare UE-R.Moldova “să fie cât mai cuprinzător şi să răspundă astfel aspiraţiilor legitime ale Chişinăului”. “Susţinem ca negocierea privind acordul UE-R.Moldova să poarte denumirea de acord de asociere. Totodată, susţinem ca R. Moldova şi UE să lanszeze în curând dialogul privind liberalizarea regimului de vize şi să iniţieze negocierea asupra unui cadru cuprinzător şi aprofundat de liber schimb”, a adăugat ministrul Predoiu. La Nisporeni a fost prins în flagrant un individ care cerea 5000 de euro pentru redobândirea cetăţeniei române.

Puntea spre Moscova


OSCE nu a avut curajul să-i ceară Moscovei să-şi retragă trupele de ocupaţie de pe Nistru. Consiliul ministerial al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a înregistrat un nou eşec la Atena: nu a izbutit să adopte în acest an o Declaraţie politică finală şi o Declaraţie Regională privind Republica Moldova – fie şi formală - care să solicite Rusiei retragerea definitivă din Transnistria. Vladimir Putin a semnat Acordurile de la Istanbul în 1999, pe când abia ajunsese la Kremlin. Se angaja atunci că va retrage trupele de ocupaţie de pe Nistru. Începând din acel an, “a uitat” complet acest angajament şi Moscova menţine arsenalul şi armata de opcupaţie pe teritoriul Republicii Moldova, sub pretextul pacificării. În discursul de încheiere a reuniunii ministeriale a OSCE de la Atena, Iurie Leancă, şeful diplomaţiei de la Chişinău, şi-a exprimat regretul că organizaţia nu a reuşit nici în acest an să ajungă la un consens pe aceste documente. Consiliul ministerial al OSCE de la Atena, reunit în zilele de 1-2 decembrie, a adoptat nişte declarţii formale de intenţie vizând aprofundarea şi revigorarea cooperării între statele membre, pentru a face faţă riscurilor actuale la adresa securităţii în arealul euroatlantic şi euoasiatic. Un element important în acest sens îl constituie Declaraţia Ministerială privind Procesul Corfu în cadrul OSCE, care conturează domeniile prioritare de activitate în combaterea riscurilor noi şi a celor tradiţionale pentru securitate. În acest context, 27 de state membre ale NATO au emis o declaraţie prin care au reiterat poziţia lor privind condiţionarea ratificării Tratatului CFE adaptat de îndeplinirea în totalitate a angajamentelor reflectate în Actul Final al Tratatului CFE din 1999 şi anexele lui. R. Moldova, Ucraina, Georgia şi alte ţări s-au aliniat la declaraţia Alianţei Nord-Atlantice. România a fost reprezentată de Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice în MAE. “În ceea ce priveşte dosarul transnistrean, formatul *5+2* ar trebui să rămână singurul format pentru ajungerea la un acord politic corect şi de durată. Încurajăm reluarea întâlnirilor oficiale în format *5+2*, fără precondiţii, cât mai curând cu putinţă. România favorizează o contribuţie mai consistentă a comunităţii internaţionale în soluţionarea paşnică a conflictelor latente. Un dialog constant asupra tuturor aspectelor, inclusiv asupra problemelor divergente, este absolut necesar pentru stabilizarea regiunii extinse a Mării Negre. România este încrezătoare că mecanismele existente vor facilita rezolvarea acestor conflicte în spiritul valorilor noastre comune. OSCE, prin implicarea sa directă, ar trebui să joace un rol activ", a afirmat Aurescu. Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a admis şi el că organizaţia trebuie reformată.
Activitatea OSCE se bazează pe consens. De aceea, Rusia poate bloca orice iniţiativă fiindcă îşi face iluzii că va reuşi să ţină în şah Ucraina, Republica Moldova, dar şi România care se află deja în UE şi în NATO. Aşa cum procedează în domeniul economic, Rusia lui Putin preferă să rezolve dosarele politice pe plan bilateral, iar atunci când apar chestiuni de natură geostrategică - aşa cum se întâmplă cu dosarul Transnistria, insistă că vrea dialog direct cu Statele Unite. Ca între grei! Când a venit la Bucureşti, preşedintele George W. Bush a sugerat României să construiască “o punte spre Moscova”. Chiar dacă atunci ruşii şi românii nu au priceput sugestia, acum pare să devină tot mai clar că Rusia şi România au nevoie una de alta. Chiar dacă nu s-au vindecat de prejudecăţi: Rusia - de prejudecata imperială; România – de prejudecata victimei eterne. Această punte trebuie să treacă inevitabil prin Chişinău. Numai împreună vom putea să construim un dialog pragmatic cu noua Rusie.
Dar cum să construim asemenea punte? Prin vizite “pe şest” la Moscova nu e posibil. Trebuie să construim la vedere. Rusia se confruntă cu mari probleme interne, pe măsura dimensiunilor sale uriaşe: şomaj, criză economică, tensiuni interetnice, conflicte provocate de islamişti, tendinţe secesioniste. În cadrul unui original dialog telefonic cu ruşii, Putin a vorbit despre pericolul terorismului şi a promis că-i va rupe “coloana vertebrală”. A mai făcut-o prin Caucaz, dar nu a dispărut încă ultimul cecen. El este convins că vârful crizei a fost depăşit. PIB-ul Rusiei a scăzut cu 8,7%, dar economia a început să crească cu 0,5% pe lună în ultimul semestru. Printr-o politică de premiere a naşterilor, rata natalităţii a ajuns la nivelul record de 3%. Cred că duetul Putin-Medvedev va reuşi să scoată Rusia din recesiune, dar nu ştiu dacă scapă de ... secesiune. Ei vor trebui să descopere un partener deschis în România, pe care nu o vor mai putea ocoli, aşa cum au procedat până acum. Dar, repet, un asemenea proiect de punte devine fiabil numai dacă trece prin Chişinău, ceea ce presupune retragerea trupelor din Transnistria. “Politkom” de la Tiraspol a publicat un amplu studiu pe această temă, elaborat de Serghei Ilicenko, “expert al Centrului de Cercetări pentru problemele societăţii civile”. Ilicenko are convingerea că România şi Rusia trec printr-o nouă etapă de apropiere politică, dar el pune această tendinţă pe vizita secretă a lui Mircea Geoană la Moscova. “Pe 27 aprilie 2009, Mircea Geoană, preşedintele Partidului Social Democrat, preşedintele Senatului pşi unul din candidaţii la preşedinţie, a efectuat o vizită secretă la Moscova. Despre acest lucru s-a aflat când Traian băsescu s-a folosit de confidenţialitatea acestei vizite ca de o armă împotriva lui Geoană. Totuşi, schimbul de amabilităţi preelectorale nu are o importanţă deosebită, iar învinuirea lui Geoană de “cârdăşie cu Kremlinul” este pur şi simplu absurdă. Iar vizita a fost foarte utilă, în timp ce scandalul provocat de Băsescu nu este numai un scandal în familie. Geoană a anunţat că va efectua curând încă o vizită la Moscova, de această dată la invitaţia lui Serghei Mironov, preşedintele Consiliului Federaţiei. Prin urmare, are loc o intensă reglare a punţilor, iar după alegeri, cu siguranţă, această reglare va fi şi mai intensă. Şi de ce nu s-ar face acest lucru? Între Rusia şi România nu există dezacorduri esenţiale. În ce priveşte R. Moldova şi Transnistria, Moscova şi Bucureştiul se pot înţelege. Nu au dezacorduri teritoriale şi “istorice”, aşa cum se întâmplă la frontiera ruso-ucraineană. În ultima vreme, în România se face o propagandă deschisă despre faptul că ţara “trebuie să devină punte între Occident şi Rusia”, este de părere Serghei Ilicenko. Noi însă vrem să construim această punte, iar nu să devenim pod peste Ucraina. El apreciază diplomaţia română veche, care în 1940 a formulat inteligent răspunsul la ultimatumurile transmise de Uniunea Sovietică pentru “evacuarea” Basarabiei şi a nordului Bucovinei. Cu diferenţa că diplomaţia actuală a făcut praf munca acelor diplomaţi în mare parte uitaţi. La fel ca alţi observatori atenţi ai relaţiilor dintre Rusia şi România (cu Ucraina la mijloc), autorul remarcă însă că fenomenul este extrem de dinamic. Nu ne-ar mira ca, treptat, şi românii din Transnistria să-şi ceară drepturile la păstrarea demnităţii naţionale în faţa unei minorităţi agresive.
Putin sparge Europa

Pe 27 noiembrie, premierul Vladimir Putin se plimbă cu omologul său francez Francois Fillon prin grădina castelului Rambouillet din vestul Parisului. Cu acest prilej, cele două ţări au încheiat 25 de acorduri economice importante. Principalele domenii vizate au fost energia şi stocarea de energie. Joi seară, Putin a luat masa cu Fillon la Palatul Matignon. Vineri dimineaţă, el s-a întâlnit cu fostul preşedinte Jacques Chirac, după care a plecat la castelul Rambouillet pentru şedinţa comisiei mixte interguvernamentale. Premierul rus a discutat apoi cu oamenii de afaceri francezi. Franţa s-a angajat să furnizeze Rusiei subansamble pentru o puternică navă de război din clasa Mistral. Nava are o lungime de 200 de metri iar livrarea ei către Rusia din partea unei ţări membre NATO este cel puţin discutabilă. O asemenea navă de acest tip a acostat deja la Sankt Petersburg şi se ridică la o valoare de 500 de milioane de euro. Rusia voia încă din august să cumpere un exemplar şi să construiască alte patru pe propriile şantiere navale. Moscova doreşte să se doteze cu nave de intervenţie rapidă, ceea ce provoacă îngrijorare în Georgia, în ţările baltice şi în Ucraina. “Franţa ridică un tabu intangibil prin furnizarea către Putin a unor nave de debarcare rapidă în Georgia, în Crimeea (Ucraina), în ţările baltice”, s-a indignat filozoful francez André Glucksmann pentru cotidianul “Le Monde”. O altă lovitură de graţie pentru construcţia europeană: companiile energetice franceze EDF şi GDF-Suez în trusturi conduse de gigantul rus Gazprom pentru a construi două noi gazoducte ce vor alimenta UE cu metan. Este vorba de conducta North Stream, care va trece pe fundul Mării Baltice, şi de South Stream pe fundul Mării Negre, care să asigure exporturile de metan prin ocolirea sateliţilor ex-sovietici Belarus şi Ucraina. La fel ca Italia sau Germania, Franţa îşi urmăreşte propriile afaceri cu Federaţia Rusă, în detrimentul construcţiei europene. EDF a semnat vineri un acord cu Gazprom, fiind alăturată de societatea italiană concurentă ENI, cu 10% din acţiuni la South Stream.
Reamintim că acest proiect este conceput de Putin la concurenţă cu Nabucco, elaborat de Uniunea Europeană, tocmai pentru a reduce dependenţa de gazele transportate de Rusia din Asia Centrală prin Turcia. Pe de altă parte, “Renault” s-a angajat să dezvolte cu 25% producţia de la compania “Avtovaz”, pentru a evita falimentarea uzinei care scoate celebrele maşini “Lada”.
Banca BNP Paribas va finanţa echipamente ce vor permite recuperarea gazului ce rezultă în timpul extracţiei petrolului, gaz care se arde deocamdată la sondele din Rusia.
“Le Figaro” notează că “Putin a învins Europa” şi nu este o exagerare. “Rusia vrea să-şi refacă statutul de mare putere, refăcându-şi influenţa asupra fostelor republici sovietice. Mistral va fi nava groazei pentru invadarea Georgiei sau a ţărilor baltice”, avertizează Alex Rondeli, preşedintele Fundaţiei georgiene pentru cercetări strategice şi internaţionale. “Această călătorie este o parte a strategiei Rusiei pentru dezmembrarea Europei, care nu are o politică energetică unitară. Putin a reuşit să convingă toate ţările europene să susţină proiectele ruseşti în domeniul enrgeticii sau să nu le împiedice”, scrie “Le Monde”.
Mihail Hodorkovski, fostul patron al companiei Iukos, aflat acum în puşcărie în Siberia, a cerut Occidentului să nu uite că în ţara lui Putin se încalcă grav drepturile omului, să nu considere această chestiune drept “periferică”. Premierul rus l-a comparat pe Hodorkovski cu escrocii deveniţi clasici în Statele Unite: Bernard Madoff şi Al Capone. “Bernard Madoff a fost condamnat pe viaţă în SUA şi nimeni nu a schiţat un gest. Activitatea celor care figurează în aceste afaceri infracţionale în Rusia a provocat un prejudiciu Rusiei de miliarde de dolari. După cum ştiţi, în anii 1930, în Statele Unite, Al Capone a fost judecat pentru fraudă, oficial. Dar în realitate, pentru toate crimele pe care le-a comis. Cu respectarea legii. Tot ce se întâmplă la noi se desfăşoară respectând legea”, a explicat Putin.
Poate ar mai trebui adăugat că Vladimir Putin participă la campania “Respekt”, alături de rapperii de la Moscova. Un “respekt” de care ne-au umplut şi prietenii lui Guşă prin România cam în aceeaşi perioadă.